De ce PIB Potențial nu poate crește ca Făt-Frumos

Din punct de vedere matematic, o dublare a PIB în decurs de 10 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 7 la sută (ceteris paribus, adică fără a lua în calcul inflația sau aprecierea cursului valutar). Similar, o dublare a PIB în decurs de 14 ani presupune o rată de creștere medie anuală de 5 la sută, ceteris paribus. Dacă însă luăm în calcul o creștere medie anuală (mai realistă) de 3 la sută, rezultă o dublare a PIB în decurs de 23 de ani, ceteris paribus.

Din punct de vedere economic, trebuie luate în considerare două realități:

• pe de o parte, cu cât o economie (precum cea a României) se dezvoltă și se aproprie de ceea ce economiștii numesc Frontiera Posibilităților de Producție, cu atât mai mici vor fi creșterile de PIB care îi sunt accesibile. Cu alte cuvinte, dacă în deceniul 2001-2010, economia României putea crește fără probleme cu 5,5-6 la sută anual, iar în deceniul 2011-2020, cu 4,5-5 la sută anual, în acest deceniu (2021-2030) este greu de obținut o creștere de peste 3,5-4 la sută pe an, iar în deceniul următor, o creștere de circa 2,5-3 la sută pe an;

• pe de altă parte (și mai important), ritmul de creștere al PIB potențial este determinat în mod obiectiv de trei factori: acumularea capitalului, orele lucrate de forța de muncă, respectiv productivitatea totală a factorilor (PTF).

Este adevărat că nici PIB-ul potențial, nici cei trei factori care îl compun nu sunt mărimi observabile, ci pot fi doar estimate, cu un grad mai mare sau mai mic de precizie.

Tocmai de aceea, pentru a nu fi acuzați de vreun parti pris, prezentăm în tabelul de mai jos estimările Comisiei Europene privind PIB-ul potențial al României și componentele acestuia, din Rapoartele de toamnă ale instituției.

Ce se observă din tabel (dacă facem abstracție de perioada 2009-2013, marcată de criza financiară internațională)?

• PIB potențial are o tendință istorică de diminuare, în acord cu predicțiile teoriei.

• Cea mai mare contribuție la PIB potențial o are productivitatea  totală a factorilor. Dar aceasta este într-un proces de diminuare, întrucât există un număr limitat de lucrători care pot fi mutați din sectoarele mai puțin productive (agricultură, minerit) în sectoarele mai productive (industrie, servicii). Iar odată cu creșterea ponderii serviciilor în economie, serviciile neexportabile (casierie, frizerie, servicii dentare, apă-canalizare-energie etc.) sunt limitate natural în ceea ce privește sporirea productivității (numărul de clienți ce pot fi deserviți într-o zi).
• A doua contribuție la PIB potențial o are acumularea capitalului, care – spre deosebire de PTF – are o ușoară tendință de creștere, probabil ca urmare a investițiilor străine directe și a celor finanțate din fonduri europene. În paranteză fie spus, românii înșiși ar putea contribui mai mult la acumularea de capital productiv, dacă în loc de a investi peste 70 la sută din banii deținuți în proprietăți imobiliare, ar deveni investitori minoritari (și pasivi) pe Bursa de Valori, prin achiziționarea de acțiuni ale companiilor listate.
• În fine, ajungem la factorul cel mai sensibil, orele lucrate de forța de muncă, care a contribuit negativ (în cea mai mare parte a timpului) la PIB potențial.
  Este adevărat că între 2017 și 2023  a avut loc o creștere neașteptată a acestui factor, datorată în special creșterii ratei de activitate, menținerii șomajului la un nivel redus și creșterii numărului de ore lucrate per angajat. Probabil că aceste evoluții au fost un rezultat al măsurilor de liberalizare a pieței forței de muncă, întreprinse în perioada 2010-2012, care au dat mai multă putere angajatorilor în relația cu angajații, prin flexibilizarea angajărilor și a concedierilor. Este însă de așteptat ca în perioada următoare aportul acestui factor la creșterea economică să devină din nou negativ.

Întrucât factorul forță de muncă deține în continuare cele mai mari rezerve neexploatate, vom analiza în partea finală a acestui articol care sunt aceste rezerve, utilizând în acest sens o lucrare recent apărută, „Labor Force Participation in Romania”, IMF Selected Issues Paper nr. 62/dec. 2023, de Florian Misch și Alexander Pitt.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.