ACCES PREMIUM

UPDATE Suspendarea CIM-ului intervine ca efect al aderării la grevă, pe durata participării la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară a angajatului. Decizia ICCJ, publicată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, prin soluționarea unui recurs în interesul legii, că suspendarea contractului de muncă sau a raportului de serviciu intervine automat ca efect al aderării la grevă, doar pe durata participării efective la aceasta, fără a fi necesară o manifestare de voință suplimentară din partea angajatului în ceea ce privește suspendarea. Decizia clarifică o problemă de interpretare neunitară apărută în cazul unor angajați care au declarat participarea la grevă, dar au continuat să lucreze, fiind pontați și plătiți, situație care pare că contravine principiului că greva reprezintă încetarea voluntară a lucrului, incompatibilă cu prestarea simultană a muncii. În motivarea deciziei Curții, apărută recent în Monitorul Oficial, se atrage atenția că unele instanțe au interpretat greșit scopul modificării Legii dialogului social în 2023 și că nici aceasta, nici Codul muncii nu conțin reglementări procedurale cu privire la suspendarea contractelor și nici nu impun vreo asemenea formalitate din partea angajatului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raport Inspecția Muncii: Ce arată datele oficiale despre modul în care angajatorii au abordat contractele colective în ultimii ani

Numărul contractelor colective de muncă (CCM) înregistrate la nivel național a crescut considerabil în ultimii ani, în special după modificarea legislației privind dialogul social. Potrivit unui raport publicat recent de Inspecția Muncii, în 2024 au fost înregistrate de peste 17 ori mai multe CCM-uri față de 2022 și cu aproape o treime mai multe decât în 2023. Comparativ cu anul 2019, diferențele sunt semnificative, însă interpretarea evoluției rămâne parțială în lipsa unor informații privind numărul de contracte active în toți anii și gradul de acoperire în rândul salariaților. Totodată, evoluția ține cont și de perioada pandemiei, când efectele unor contracte colective au prelungite prin lege, fiind dificilă negocierea în condițiile impuse, de izolare socială. Citește articolul

ACCES GRATUIT

LIVE.AVOCATNET.RO

De la ora 11.00, urmărește live, pe avocatnet.ro, evenimentul „Procedura de negociere colectivă de la A la Z”

Legea nr. 367/2022 privind dialogul social a adus modificări importante în ceea ce privește procesul de negociere colectivă, introducând noi obligații pentru angajatori și termene stricte care trebuie respectate. Pentru companiile care au deja reprezentanți ai angajaților sau sindicate, provocarea actuală este de a gestiona eficient procesul de negociere, asigurând respectarea cerințelor legale și menținând un dialog constructiv cu partenerii sociali. De la pregătirea documentației necesare până la înregistrarea contractului colectiv de muncă, fiecare etapă necesită atenție și cunoașterea aprofundată a cadrului legal și a bunelor practici în domeniu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Este îndreptățit să refuze executarea unor sarcini lucrătorul care nu a beneficiat de o instruire corespunzătoare pentru a fi protejat?

Putem vorbi de dreptul lucrătorilor de a refuza sarcini atunci când angajatorul nu respectă obligațiile de instruire în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM)? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să explicăm responsabilitățile legale ale angajatorilor și riscurile asociate pentru angajați, pornind de la importanța instruirii adecvate de SSM. Inevitabil, refuzul de a executa o sarcină de lucru constituie premisa ideală a unui conflict între angajat și angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt limitele mandatului reprezentanților și care sunt lucrurile pe care ei nu le pot face pentru angajați

Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder ITM-urile își mută atenția pe întreprinderile mici, din 2025. Un aspect ce nu va fi trecut cu vederea: obligația de negociere colectivă

În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Modificarea programului de muncă presupune acordul individual, dar ce se întâmplă când negocierile colective depășesc cadrul legal?

Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sunt obligatorii salariile compensatorii atunci când se fac concedieri colective?

Cel mai frecvent, angajatorii din mediul privat acordă salarii compensatorii la terminarea raporturilor de muncă fie pentru că sunt obligați prin contractele colective să o facă, fie pentru că aleg să o facă, în ideea de a convinge angajații să plece de bunăvoie și cât mai repede cu putință. Codul muncii însă nu obligă angajatorii la plata unor salarii compensatorii nici chiar când e vorba de concedierile colective. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Directiva europeană privind salariul minim: Transpunem la timp, dar o facem și bine?

Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Viitorul negocierilor colective în România: De la pragul european de 80% la impactul real

România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul