UPDATE: Președintele sesizează CCR în legătură cu proiectul care sancționează mai dur promovarea ideilor extremiste. Care sunt motivele invocate

• Președintele României a sesizat CCR cu privire la neconstituționalitatea unui proiect de lege care modifică și completează OUG nr. 31/2002, vizând combaterea incitării la ură națională, rasială sau religioasă.
  Sesizarea vizează mai multe probleme de tehnică legislativă, în special lipsa de claritate a unor termeni cheie precum „legionar”, „fascist”, „materiale cu caracter extremist” sau „cultul persoanelor”.
• Proiectul de lege prevede, printre altele, pedepse mai severe pentru distribuirea de materiale extremiste, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru genocid, precum și sancționarea negării Holocaustului.
• CCR a respins joi o sesizare anterioară, formulată de AUR, POT și SOS România, cu privire la aceleași modificări, considerând că actul normativ este constituțional în raport cu criticile formulate de cele trei partide.

Președintele României a transmis joi către CCR o sesizare de neconstituționalitate cu privire la un proiect de lege adoptat luna trecută de Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Actul normativ modifica și completa OUG nr. 31/2002,  și propunea, în esență, înăsprirea regimului juridic aplicabil faptelor de incitare la ură națională, rasială sau religioasă, prin introducerea unor măsuri mai stricte și sancțiuni penale extinse.

Sesizarea transmisă Curții de către Președintele României vizează o parte dintre modificările propuse prin proiectul legislativ, susținând că acestea contravin mai multor dispoziții constituționale. În esență, se invocă faptul că legea incriminează fapte și concepte insuficient definite, ceea ce afectează calitatea normei juridice și încalcă cerințele constituționale de claritate, previzibilitate și legalitate în materie penală.

Potrivit sesizării, noțiunile utilizate de legiuitor nu sunt suficient de bine conturate, ceea ce generează un risc major de interpretare arbitrară și aplicare neunitară a legii. În concret, sunt identificate mai multe aspecte, precum: 

• lipsa de claritate a noțiunii de legionar și chiar a noțiunii de fascist;
• lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva conținutului;
• lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva concentrației conținutului;
• lipsa de claritate a noțiunii de materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, din perspectiva autorului materialului;
• lipsa de claritate a sintagmei cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.

„Prevederile reproduse anterior, introduse prin Legea analizată, ridică serioase probleme de constituționalitate, din perspectiva lipsei acestora de claritate”, se subliniază în sesizarea trimisă de Președinte. 

Tot joi, Curtea Constituțională  a respins, ca neîntemeiată, o obiecție de neconstituționalitate formulată de deputații AUR, Partidul Oamenilor Tineri (POT) și SOS România, care viza aceleași modificări și completări aduse prin proiectul legislativ la OUG nr. 31/2002, dar și cele introduse prin Legea nr. 157/2018 privind prevenirea și combaterea antisemitismului.

În motivarea deciziei, CCR a arătat că obiecțiile aduse de partidele politice menționate anterior nu încalcă dispozițiile constituționale, este suficient de clar formulat, respectă drepturile fundamentale și nu aduce o restrângere nejustificată a libertății de exprimare. De asemenea, Curtea a subliniat că legea este în concordanță atât cu Constituția României, cât și cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Se impune menționat că, în momentul votului final din Camera Deputaților, s-au opus adoptării proiectului legislativ deputații din AUR, SOS România și POT. 

În plus, este important de precizat că cele două sesizări, atât cea formulată de Președintele României, cât și cea depusă de deputații AUR, POT și SOS România, sunt distincte și nu au legătură una cu cealaltă, chiar dacă privesc aceleași modificări legislative și aduc, pe alocuri, critici asemănătoare (precum lipsa de claritate a unor termeni sau riscurile unor limitări excesive ale libertății de exprimare).

Ce prevede, mai exact, proiectul? 

Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede interzicerea nu doar a organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, ci și a materialelor care promovează astfel de idei. Față de forma actuală a OUG nr. 31/2002, noutatea constă în includerea explicită a materialelor printre elementele interzise. Acestea includ imagini, mesaje text, conținut audiovideo, cărți, articole, documente de propagandă și alte reprezentări care transmit idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Printre modificările aduse de proiect se numără și completarea infracțiunii privind constituirea sau sprijinirea unor organizații extremiste, prin includerea expresă a celor cu caracter legionar. Astfel, inițierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei organizații cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob va fi sancționată cu închisoare de la trei la 10 ani, precum și cu interzicerea exercitării unor drepturi.

Totodată, se prevede că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, indiferent de mijloc, a materialelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob va constitui infracțiune și va fi pedepsită cu închisoare de la un an la cinci ani, precum și cu interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu jumătate. Totuși, aceste fapte nu vor constitui infracțiuni dacă sunt săvârșite în interes artistic, științific, educațional sau în cadrul dezbaterii unor chestiuni de interes public.

Inițiativa legislativă mai stabilește că promovarea, în public, a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război va rămâne incriminată, însă, față de reglementarea actuală, se introduce și sancționarea cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Pentru această faptă, forma nouă introduce, pe lângă pedeapsa cu închisoarea de la trei luni la trei ani, și posibilitatea aplicării unei amenzi, precum și sancțiunea complementară a interzicerii unor drepturi.

Se menționează, de asemenea, că tot infracțiune va constitui și promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor cu caracter fascist, legionar, rasist ori xenofob. Față de forma actuală a reglementării, proiectul adaugă posibilitatea ca fapta să fie sancționată nu doar cu închisoare de la trei luni la trei ani, ci și cu amendă, precum și cu interzicerea unor drepturi.

O altă modificare importantă privește sancționarea negării Holocaustului. Astfel, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, în public, a Holocaustului sau a efectelor acestuia pe teritoriul României se va pedepsi cu închisoare de la șase luni la trei ani și interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa crește la închisoare de la șase luni la cinci ani, cu interzicerea unor drepturi.

Inițiativa modifică și condițiile în care poate fi declanșată urmărirea penală în cazul unor infracțiuni de incitare la ură sau discriminare. Potrivit proiectului, acțiunea penală va mai putea fi pornită doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate atunci când fapta este îndreptată împotriva unei singure persoane, clar individualizate.

Cu alte cuvinte, dacă discursul instigator sau fapta vizează o colectivitate, un grup etnic sau social, organele de urmărire penală vor putea interveni din oficiu, fără a mai fi necesară plângerea unei persoane direct afectate.

Inițiativa extinde și interdicțiile privind simbolurile comemorative din spațiul public. Se interzice ridicarea sau menținerea, în locuri publice, cu excepția muzeelor, a statuilor, plăcilor comemorative ori grupurilor statuare referitoare la persoanele condamnate pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război, precum și la persoanele care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

În același sens, se interzice acordarea sau menținerea numelor acestor persoane unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice. De asemenea, este interzis ca numele acestor persoane să fie atribuite unor organizații, cu sau fără personalitate juridică.

În final, sunt aduse modificări și Legii nr. 157/2018 privind prevenirea și combaterea antisemitismului. Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la un an la cinci ani și interzicerea unor drepturi.Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se vor majora cu jumătate.

Nici în acest caz fapta nu va constitui infracțiune dacă a fost săvârșită în interesul artei, științei, cercetării, educației sau în cadrul unei dezbateri de interes public.

Atenție! Rămâne de văzut care va fi poziția Curții Constituționale în privința sesizării transmise de Președintele României. Până la pronunțarea unei decizii, dispozițiile cuprinse în proiectul de lege nu pot intra în vigoare.