Analiză: Eliminarea limitei de sedii sociale la aceeași adresă: De la debirocratizare la ușurarea neregulilor, inclusiv cu impact fiscal

„În prezent, legea face dificilă și birocratică obținerea sediului social și interzice persoanelor fizice şi juridice să fie asociați unici în mai mult de o societate cu răspundere limitată. În momentul de față, această birocrație poate fi ocolită prin diverse mijloace juridice, cum ar fi apelarea la servicii de găzduire de sediu social virtual sau participarea la acționariat cu alte firme codeţinute. Însă toate aceste tertipuri fac viața întreprinzătorilor români grea în mod inutil”, explicau, în 2017, parlamentarii care au inițiat măsura care se aplică din iulie 2020, în urma oficializării Legii 102/2020.

Actul normativ a eliminat, la acel moment, o regulă importantă care era considerată o „barieră” în calea înființării de noi societăți - limitarea numărului de sedii sociale în funcție de numărul de încăperi/spații dintr-un imobil (la pachet cu eliminarea interdicției persoanelor fizice și juridice de a fi asociați unici la mai multe SRL-uri). „La același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate. Numărul societăților ce funcționează într-un imobil nu poate depăși numărul de încăperi sau spații distincte obținute prin partajare”, scria la alineatul 4 al articolului 17 din Legea societăților, acesta fiind abrogat.

La aproape cinci ani după această modificare, Curtea de Conturi a României a publicat un raport, în urma unui control al activității ANAF din 2023, prin care propune, pe de o parte, revenirea asupra legislației societăților pentru a reintroduce, totuși, o limită. De ce? Pentru că s-a constatat că, cel puțin la nivelul anului 2023, existau peste 2.000 de adrese care figurau ca sedii sociale pentru peste 47.000 de contribuabili ce însumau datorii la stat de aproape 30 miliarde lei.

„În vederea combaterii acestui fenomen sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeași adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistență juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București. (...)

Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor, în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, era punctat într-un comunicat al sursei citate.

Pe de altă parte, în acest context, s-a propus și instituirea unui nou indicator de risc fiscal pentru controalele ANAF, care să țină cont de problema descrisă mai sus. Cu alte cuvinte, Curtea de Conturi propune ceva ce ANAF ar fi trebuit să facă deja, din moment ce datele analizate sunt cele deținute chiar de ANAF, dar și de Registrul Comerțului.

„Când ai la o adresă sute sau mii de firme care, în mod regulat, nu-și plătesc datoriile declarate, în general acestea sunt firme «bidon» sau «fantomă» care sunt folosite în frauda carusel, ca să fure TVA”, a precizat recent, la Digi24, Gabriel Biriș, Partener la Biriș Goran. „Acum, noi suntem în situația în care se discută măriri de taxe (reforma fiscală planificată pentru 2025 - n. red.). De ce cresc taxele? Pentru că se fură mult, nu pentru că sunt taxele mici, pentru că nu sunt mici.”

De altfel, chiar Guvernul avertizase în trecut despre pericolul eliminării limitării numărului de sedii sociale la aceeași adresă. În sesizarea prin care Executivul a contestat proiectul (devenit ulterior Legea 102/2020) la Curtea Constituțională a României se atenționa că măsura este riscantă.

„Or, se susține că, prin abrogarea celor două dispoziții legale din Legea nr. 31/1990, fără a reglementa un mecanism alternativ de protecție și prevenție, s-a creat un cadru legal eliptic, din perspectiva mecanismelor de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a spălării banilor, fiind eliminate, în același timp, pârghiile de protecție împotriva riscului fraudării cocontractanților, precum și a riscului ineficienței concursului între creditori, în condițiile diluării răspunderii personale a asociatului unic. (...)

Se mai susține că dispozițiile art. 17 din Legea nr. 31/1990, care instituie restricții privind sediul social, au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 (...) pe fondul exacerbării fenomenului evazionist (firme fantomă, facturi false, scheme complexe de fraudare a bugetului de stat etc.), care, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse bugetului general consolidat, afecta valorile protejate de statul de drept. Astfel, prin această modificare legislativă s-au prevăzut condiții pe care trebuie să le îndeplinească spațiul cu destinație de sediu social și un mecanism de control al modului de stabilire a acestuia, în vederea diminuării cazurilor în care societățile nu pot fi identificate la sediul indicat”, potrivit deciziei prin care sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă.

Legea a avut un traseu sinuos în Parlament. Deși inițiată în 2017, aceasta a ieșit din Parlament abia în 2019. În primă fază, însă, șeful statului a cerut reexaminarea sa, motiv pentru care procesul de legiferare a fost repetat. A doua adoptare și contestarea fără succes la Curtea Constituțională au venit în 2020.