Act normativ: LEGE nr 361 / 2022
ACCES GRATUIT
Pe final de 2024 s-a decis, prin lege, că mituirea funcționarilor publici străini poate fi pedepsită cu închisoare de până la șapte ani. Acum, Guvernul a stabilit, printr-un proiect de lege adoptat chiar azi, să modifice și să completeze legea inițială, astfel încât aceasta să se alinieze cu obiectivele asumate de guvernanți pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Printre altele, modificările vizează confiscarea, pe lângă bunurile obținute direct, și a bunurilor obținute indirect din mituirea funcționarilor străini, dar și introducerea unor limite a valorii zilei-amendă, în cazul în care instanța stabilește o astfel de măsură.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Numărul sesizărilor privind posibile încălcări ale legii, transmise prin canalele externe prevăzute de Legea privind protecția avertizorilor în interes public, s-a dublat în 2024 față de anul anterior, potrivit unei statistici publicate recent de Agenția Națională de Integritate (ANI). Persoanele care află, în context profesional, despre fapte ilegale pot semnala aceste situații în mod confidențial și pot beneficia, în anumite condiții, de protecție legală împotriva represaliilor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Există diferențe esențiale între Legea privind avertizorii în interes public și Hotărârea privind combaterea hărțuirii la locul de muncă în ceea ce privește canalele de sesizare, instanța competentă, etapele investigației și protecția persoanelor implicate. Deși ambele reglementări vizează soluționarea alertelor profesionale, ele stabilesc proceduri distincte, iar încadrarea corectă a sesizărilor este esențială pentru angajatori. Confuzia frecventă între cele două mecanisme juridice impune o clarificare a sferei de aplicare specifice fiecăruia.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 20 - 26 ianuarie 2025. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea avertizorilor în interes public, apărută la final de 2022, stabilește că autoritățile și instituțiile publice care primesc și soluționează raportări legate de încălcarea legii trebuie să transmită anual Agenției Naționale de Integritate (ANI) un formular de raportare a datelor statistice. Acum, printr-un ordin apărut miercuri în Monitorul Oficial, ANI a stabilit că termenul pentru transmiterea raportării anuale este ultima zi de vineri din luna februarie a fiecărui an.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În România, tot mai mulți angajați raportează experiențe de victimizare după ce au semnalat angajatorului nereguli în cadrul organizației. Victimizarea în dreptul muncii se referă la represalii și tratamente nedrepte aplicate angajaților care raportează încălcări ale drepturilor lor, incluzând concedierea, modificarea postului sau hărțuirea, și este interzisă prin diverse acte normative în România. Angajatorii sunt încurajați să implementeze politici interne pentru prevenirea victimizării, iar angajații afectați pot depune plângeri la autorități sau instanțe de judecată. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În funcție de profilul acestora, în companii trebuie să existe o serie de responsabili, inclusiv unul cu securitatea și sănătatea în muncă, unul care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare sau un expert în egalitate de șanse și tratament. Numirea persoanelor care îndeplinesc roluri critice în firmă se poate face fie prin decizie administrativă, fie prin contractul de muncă, în baza unor criterii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În România, mentalitatea față de sistemele de raportare internă (whistleblowing) este influențată de experiențe istorice și culturale care au modelat percepțiile colective despre denunț și responsabilitate socială. Moștenirea regimului comunist, marcată de frica și suspiciunea față de „turnătorie”, afectează până astăzi atitudinile multor angajați, care văd raportarea comportamentelor inadecvate ca un act negativ. Această percepție creează obstacole în utilizarea eficientă a sistemelor de avertizare internă, în ciuda eforturilor legislative recente de a încuraja transparența și integritatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația în vigoare stabilește obligația existenței în firme, în funcție de profilul acestora, a unor responsabili. Astfel, e vorba despre responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, cel care se ocupă de investigarea hărțuirii ori de cercetările disciplinare și de expertul în egalitate de șanse și tratament ori de ofițerul de securitate a datelor, în funcție de caracteristicile firmei. În multe situații, acești responsabili pot fi aleși dintre angajații deja existenți în firmă, dar sunt și persoane care nu prea pot să îndeplinească acele roluri din cauza riscului de conflict de interese.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
LIVE.AVOCATNET.RO
Toate companiile din România se confruntă în ultimii ani cu o creștere semnificativă a obligațiilor legale privind numirea unor responsabili desemnați pentru conformarea în domenii esențiale. De la protecția datelor și egalitatea de șanse, la prevenirea hărțuirii, asigurarea integrității sau efectuarea corectă a cercetărilor disciplinare, legislația impune, sub riscul unor sancțiuni severe, din ce în ce mai multe roluri obligatorii pentru a asigura conformitatea organizațiilor cu cadre normative specifice.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dragoș Niculescu 
Cristina Iacob 
Andrei Dina 
Manuela Rasina 
Andreea Manolache 
Biriș Goran 
avocatnet.ro