Ce înseamnă adoptarea unui proiect de lege prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament

Constituția României prevede posibilitatea Guvernului de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului în ceea ce privește un proiect de lege, un program sau o declarație de politică generală. 

Asta înseamnă că proiectul respectiv nu va trece prin Parlament printr-o procedură legislativă obișnuită, așa cum se întâmplă cu majoritatea proiectelor promovate de Guvern în Parlament. Totuși, parlamentarii vor putea propune Guvernului anumite modificări pe textul proiectului, acesta putând să le accepte sau nu. 

O particularitate a asumării răspunderii pe un proiect e că parlamentarii au posibilitatea, în această procedură, de a depune în cel mult trei zile o moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului - regulile privind depunerea moțiunii și adoptarea ei sunt la fel în toate situațiile, inclusiv aici: trebuie să fie iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor, iar pentru adoptarea sa e nevoie de votul majorității parlamentarilor. Practic, procedura este concepută ca un pachet politic inseparabil: soarta legii este indisolubil legată de soarta Guvernului. 

Dacă Guvernul nu e demis în acest fel, proiectul de lege se consideră adoptat, cu eventualele modificări propuse de parlamentari și agreate de Guvern. 

Președintele României are posibilitatea însă de a cere reexaminarea legii adoptate în acest fel.

Articolul 114 

(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.

Prin natura sa juridică, procedura angajării răspunderii Guvernului este o instituție hibridă, situată la intersecția dintre procesul de legiferare și mecanismele de control parlamentar. 

Procedura angajării răspunderii a mai fost folosită în numeroase cazuri în România. De exemplu, în contextul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și al necesității de a implementa reforme structurale profunde, Guvernul condus de Adrian Năstase la vremea aceea a utilizat angajarea răspunderii de trei ori - printre cele mai notabile legi adoptate astfel se numără Codul muncii, în 2003. În mai - iunie 2010, Guvernul Boc și-a angajat răspunderea pe un pachet legislativ extrem de controversat, care includea două legi majore: una pentru reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și a pensiilor cu 15% (ulterior, tăierea pensiilor a fost declarată neconstituțională) și alta pentru recalcularea și eliminarea unor pensii speciale.