ACCES GRATUIT
La doar câteva zile după oficializarea primului pachet de măsuri fiscal-bugetare din reforma dorită de Guvernul Bolojan, al doilea pachet de măsuri a fost publicat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Acesta conține o serie de măsuri, inclusiv fiscale, pentru creșterea veniturilor la bugetele autorităților locale, dar și măsuri pentru eficientizarea activității în administrația publică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Vorba din popor spune că un necaz nu vine niciodată singur. Și se adeverește, iată, mai mult ca oricând, exact acolo unde doare: la impozitele și taxele pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului. Oarecum ne obișnuisem în ultima perioadă cu avalanșa de creșteri ale unor taxe, „pachete” legislative numărate (suntem deja la numărul 3!), dar mai avem încă ceva despre care se vorbește mai puțin decât ar trebui. Vorbim despre reforma taxelor locale sau impozitelor pe proprietăți - case, terenuri, mașini etc.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Reforma fiscal-bugetară asumată de noul Guvern este compusă din trei pachete distincte, așa cum reiese din declarațiile reprezentanților autorităților. Primul pachet este cel cu măsurile din Legea 141/2025, care se aplică, în linii mari, de la 1 august 2025. Aici poți urmări cele mai recente materiale publicate de avocatnet.ro în legătură cu reforma.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recentele modificări legislative introduse prin primul pachet de măsuri fiscal-bugetare aduc o serie de schimbări privind condițiile de acordare a unor drepturi salariale pentru personalul plătit din fonduri publice, inclusiv în ceea ce privește condițiile de acordare a indemnizației de hrană pentru personalul bugetar. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Legea privind reforma fiscal-bugetară sau, după cum mai este cunoscută, legea ce conține primul pachet de măsuri fiscale, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, a fost publicată recent în Monitorului Oficial. Printre măsurile conținute în legea recentă putem aminti majorarea valorii rovinietelor, menținerea valorii alocațiilor de stat pentru copii, dar și modificarea sistemului de burse.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Principalele măsuri fiscale care se introduc în această perioadă sunt incluse într-o lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, acesta fiind un prim pachet de reformă dintre cele trei anunțate de Executiv. Printre altele, este vorba de modificări privind TVA, impozitul pe dividende, impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, taxele pentru jocuri de noroc și accizele.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Constituția României permite Guvernului să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un proiect de lege precum e cel pus joi în dezbatere privind măsurile fiscal-bugetare, evitându-se astfel procedura legislativă obișnuită. În acest proces, parlamentarii pot propune modificări pe care Executivul le poate accepta sau respinge și au dreptul să depună o moțiune de cenzură în termen de trei zile de la asumarea răspunderii în Parlament. Dacă Guvernul nu este demis, proiectul se consideră adoptat, cu eventualele amendamente acceptate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologie a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt
„deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ideea că o criză, oricât de gravă, poate oferi oportunități pentru reforme și schimbări majore, greu de implementat în vremuri obișnuite, pare cum nu se poate mai actuală și pentru România, și pentru alte state din lume. Rahm Emanuel, fost consilier al președintelui american Barack Obama și fost primar al orașului Chicago, spunea că nicio criză nu trebuie irosită („never let a good crisis go to waste”), în contextul crizei financiare din 2008. Acum, la 17 ani de la acel moment, lucrurile arată mult diferit, s-au complicat, dar ideea pare perfect valabilă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
avocatnet.ro 
EY Romania 
Cristian Stanescu 
Dragoș Niculescu 
Alexandru Boiciuc 
PwC România 
Deloitte România 