Propunere legislativă: instituirea unui sistem naţional unic de evidenţă, organizare şi monitorizare a serviciilor publice

Catalogul, a cărei înființare este propusă prin proiectul de lege de la Senat, este definit ca un sistem național unic pentru evidența serviciilor publice oferite de autorități și instituții, vizând creșterea transparenței, accesibilității și eficienței acestora prin digitalizare, cu rol de monitorizare a progresului digitalizării administrației publice. Proiectul se află la începutul parcursului legislativ, pentru a se aplica având nevoie de adoptarea sa în Parlament, promulgarea de către președinte și oficializare.

Documentul stabilește responsabilitățile Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) în dezvoltarea și suportul tehnic al platformei și conține o serie de sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de înregistrare și actualizare a informațiilor.

Inițiativa vine în contextul în care sistemele informatice dezvoltate de diverse autorități publice nu sunt, în majoritatea lor, interoperabile. Un exemplu concret în acest sens este faptul că platforma de identitate digitală ROeID, deși a fost concepută ca o soluție de autentificare unică (Single Sign-On), menită să faciliteze accesul la toate serviciile guvernamentale, nu este compatibilă cu majoritatea sistemelor informatice publice locale și centrale, făcând imposibilă conectarea utilizatorilor prin intermediul acesteia.

Prin urmare, proiectul prevede ca accesul la informațiile cuprinse în acest catalog să fie posibil prin intermediul platformei ”serviciipublice.gov.ro”, care va include informații despre autoritățile publice, serviciile oferite, pașii necesari pentru obținerea acestora, stadiul digitalizării serviciilor și mecanismele de acces la acestea.

Conform propunerii, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să înregistreze în CNSP informaţii despre toate serviciile publice pe care le furnizează și fiecare autoritate trebuie să desemneze o persoană responsabilă pentru coordonarea procesului de înregistrare și colaborarea cu ADR.

Procedura unică pe care toate aceste servicii vor trebui să o respecte trebuie să includă:

• categoriile de documente solicitate de la beneficiari;
• modalitățile de transmitere și recepționare a cererilor;
• termenele și condițiile de soluționare;
• pașii operaționali și responsabilitățile aferente;
• modalitatea de comunicare cu beneficiarii;
• cerințele privind accesibilitatea.

Propunerea legislativă instituie și o serie de sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor amintite. Astfel, conducătorii autorităților care omit să înregistreze informațiile specifice, vor fi pasibili de amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei, de constatarea și aplicarea acestora ocupându-se ADR. Totodată, nerespectarea procedurii unice amintite mai sus poate atrage amenzi între 10.000 și 30.000 de lei pentru conducătorii structurilor teritoriale, sancțiunea putând fi declanșată la sesizarea oricărui beneficiar de servicii publice. Sumele colectate din aceste amenzi vor fi direcționate către bugetul de stat.

În plus, pe lângă sancțiunile financiare, Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională nu va emite avize conforme pentru instituțiile care nu se înrolează în CNSP și pe platforma serviciipublice.gov.ro.

Legea stabilește un calendar de implementare cu mai multe etape. Într-o primă fază, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ, arhitectura informatică a CNSP și a portalului serviciipublice.gov.ro trebuie aprobată prin hotărâre de Guvern. Ulterior publicării acestei hotărâri, ADR are la dispoziție 180 de zile pentru a aproba metodologia de înrolare a instituțiilor publice. Imediat după publicarea acestei metodologii, începe să curgă un termen final de 30 de zile, în cadrul căruia toate autoritățile și instituțiile publice din România au obligația de a se înrola în aplicația CNSP.

Atenție! Pentru a se aplica, propunerea legislativă trebuie votată de Parlament, promulgată de șeful statului și publicată în Monitorul Oficial.