Întrebări și răspunsuri: Mecanismul plății pensiilor private, explicat de specialiști

1. Câte sisteme de pensii există în România? 

În România există trei sisteme de pensii: 

• Pensii de stat (obligatorie) - Pilon I
• Pensii administrate privat (obligatorie) - Pilon II
• Pensii facultative (voluntară) - Pilon III 

Pe lângă cele trei tipuri principale de pensii, există și pensiile ocupaționale. Acestea sunt, practic, o formă de pensii facultative inițiate de angajator, dar care nu au legătură directă cu cele trei sisteme deja existente.

2. Cum funcționează fiecare sistem de pensie? 

Astfel, în România, după cum a explicat și Adela Cristea, economist, pentru pensiile obligatorii (Pilonul I și Pilonul II) statul reține automat, „la sursă”, o parte din contribuția individuală de asigurări sociale. În prezent, totalul reținut pentru aceste două sisteme este de 25% din salariul brut.

Pilonul I, pensia de stat, reprezintă 20,25% din cei 25% reținuți. Banii rămân integral în administrarea statului și, după pensionare, sunt plătiți în tranșe lunare sub forma pensiei publice. Este un sistem de tip redistributiv, în care contribuțiile actualilor angajați finanțează pensiile actualilor pensionari.

Pilonul II, pensia administrată privat, reprezintă 4,75% din cei 25% reținuți pentru pensie. Acești bani nu rămân la stat, ci sunt transferați către un fond de pensii privat ales de contribuabil sau alocat automat. Deși administrarea este privată, contribuția este obligatorie și reținută de stat, ceea ce înseamnă că nu poate fi considerată o „pensie privată” în sensul clasic.

Fondul privat investește aceste sume, iar la pensionare beneficiarii vor primi banii acumulați plus dobânda obținută din investiții, valoarea finală depinzând de contribuțiile fiecăruia și de randamentul fondului. Plata se face tot sub formă de pensie lunară. 

Deci, Pilonul II este o pensie administrată privat dar NU privată. 

Pilonul III, pensia facultativă, este opțională și funcționează ca o asigurare privată de pensie. Contribuția este stabilită de fiecare persoană, în funcție de cât dorește să economisească lunar. Banii sunt administrați de societăți private de pensii care îi investesc pentru a genera randamente. 

3. Care este mecanismul de plată al Pilonului II? 

Pentru pensiile administrate privat, recent, așa cum am menționat și anterior, a fost pus în dezbatere publică un proiect de lege privind mecanismul de plată al acestor pensii. Practic, până acum, legislația viza doar faza de acumulare (n.r. adică perioada în care contribuabilul plătește contribuții și acumulează activ în contul personal) iar acum se propune introducerea unor mecanisme clare pentru transformarea activelor personale ale participanților în venituri lunare la pensionare.

Inițiativa legislativă este legată și de angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și de presiunile demografice anticipate în următorul deceniu. 

Plata pensiei se va putea face prin două tipuri de fonduri:

• fonduri de retragere programată – aceste fonduri vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor plăti pensia pe o durată determinată, până la epuizarea activului personal. Plata lunară va avea o valoare fixă, egală cu indemnizația socială, actualizată anual. În caz de deces, moștenitorii primesc sumele rămase. Pentru ca sistemul să fie echilibrat cu speranța de viață în România (aproximativ 75 de ani), durata maximă a plăților este estimată la 10 ani;
• fonduri de plată viagere – acestea vor oferi pensii pe întreaga durată a vieții beneficiarului (sau a supraviețuitorului, în cazul pensiilor cu componentă de urmaș). Valoarea pensiei va fi stabilită prin calcule actuariale, în funcție de activul transferat.

Proiectul mai prevede și posibilitatea unei retrageri inițiale, înainte de începerea plăților lunare. Astfel, participantul poate solicita, o singură dată, o sumă forfetară de până la 25% din activul acumulat.

Adică, orice pensionar va putea cere (dacă legea intră în vigoare) retragerea a 25% din totalul de bani acumulați pentru diverse urgențe sau nevoi personale. 

4. Cum particip la Pilonul II? 

Potrivit Legii nr. 141/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, o persoană devine participant la un fond de pensii prin semnarea, inclusiv prin mijloace de comunicare la distanţă, a unui act de aderare individual, din proprie iniţiativă sau în urma repartizării sale de către instituţia de evidenţă.

La semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor schemei de pensii private, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile părţilor implicate în schema de pensii private, riscurile financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi despre natura şi distribuţia acestor riscuri.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) aprobă actul-cadru de aderare al fiecărui fond de pensii, precum şi modificările acestuia, dacă sunt întrunite condiţiile legale, în termen de 10 zile lucrătoare de la momentul solicitării.

Persoana care nu a aderat la un fond de pensii administrate privat în termen de patru luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă.

Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare, participanţii care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către instituţia de evidenţă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat şi a administratorului acestuia.

5. Cum verific unde sunt arondat/ă pentru pensia administrată privat? 

Puteți afla unde este administrat Pilonul II accesând pagina ASF și completând formularul online disponibil acolo. După transmiterea solicitării, Autoritatea vă va comunica numele administratorului fondului de pensii la care sunteți înregistrat.

6. Pot vedea câți bani s-au acumulat în fondul Pilonului II? 

Această informație poate fi consultată în contul personal de pensie privată, accesibil, de regulă, prin aplicația mobilă sau platforma online a administratorului fondului. Dacă nu aveți cunoștință de existența contului sau de datele de acces, puteți contacta direct administratorul fondului de pensii, telefonic sau prin e-mail, pentru a solicita detaliile necesare.

În plus, o dată pe an, fiecare beneficiar al Pilonului II primește din partea administratorului o scrisoare de informare care prezintă situația actualizată a contului.

7. De ce nu pot scoate toți banii adunați la Pilonul II? 

Potrivit Legii nr. 411/2004, „scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distinctă şi care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectării şi investirii, în interesul participanţilor, a unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale”. 

Practic, acei bani sunt o protecție socială - niște bani primiți pentru a completa pensia de stat. 

Potrivit Adelei Cristea, unul dintre cele mai importante argumente pentru menținerea restricțiilor privind retragerea banilor din Pilonul II este chiar protejarea valorii viitoarei pensii. Dacă nu ar exista acest plafon de 25%, pensia ar putea fi mai mică.

Motivul este simplu: fondurile de pensii nu păstrează banii în numerar, ci îi investesc pentru a genera profit, ceea ce crește suma finală pe care o va primi beneficiarul. Ele țin doar o rezervă redusă de lichidități pentru situațiile în care unii participanți solicită lichidarea sumelor.

Dacă însă ar exista posibilitatea ca toți contribuabilii să își retragă integral banii oricând, fondurile ar fi obligate să păstreze rezerve de numerar mult mai mari. Acești bani nu ar mai putea fi investiți sau ar produce randamente (n.r. procentul cu care crește sau scade valoarea banilor investiți într-o anumită perioadă) foarte mici, ceea ce ar diminua valoarea pensiei viitoare. Cu alte cuvinte, pentru a primi mai mult la pensionare, este esențial ca banii să rămână investiți pe termen lung.

„Dacă scoți toți banii imediat, pierzi instant 10% CASS și încă 10% pentru componentă de câștig din ce rămâne”

Și Iancu Guda, economist, a confirmat într-o postare, că pierderile provocate de retragerile masive ale unor beneficiari se vor transmite generației următoare de pensionare. Efectul este unul de tip domino. 

„Ca să lichideze investițiile și să îți dea banii toți deodată, fondurile de pensii vor vinde obligațiunile pe care le dețin, ceea ce înseamnă scăderea prețurilor instrumentelor financiare, deci o lovitură de pierdere care te lovește fix la scadență, atunci când te pensionezi. Tu vei suferi anul acesta pentru că cei care s-au pensionat anul trecut au vrut toți banii înapoi integral. Precum o turmă care se duce orbește către prăpastie, cei din mijloc cred că înaintează, cei de pe margine observă căderea tragică dar nu mai pot face nimic”, a transmis economistul. 

Mai mult, Iancu Guda a explicat că retragerea tuturor banilor din Pilonul II înseamnă niște pierderi destul de mari: contribuția la sănătate (CASS) de 10% aplicată pentru partea care depășește 3.000 lei și impozitul pe venit de 10% pentru diferența dintre câștig și cei 3.000 lei neimpozabili.

„Sunt bani mulți, pierzi cel puțin 15% din toată suma adunată timp de 35 ani. Pierzi minim 1000 euro … taxe care se pot evita și bani care se pot dubla (taxele neplătite) dacă rămân să producă randament în continuare. Deci pierzi 2000 euro / medie dacă considerăm și costul de oportunitate pierdut (randamentul nematerializat). Dacă retragi banii gradual plătești taxe zero, deoarece foarte probabil, pentru marea majoritate, plata lunară de pensie NU VA DEPĂȘI PRAGUL DE 3000 lei”, a mai adăugat Iancu Guda. 

„În majoritatea țărilor europene e fix la fel, doar cu diferențe între procentele pe care le poți retrage în avans. Media europeană e pe la 25%, dar în Olanda e doar 10%, în Germania 30%, Franța 20%, Polonia 15%. Există și câteva excepții, unde contribuabilii își pot retrage întreaga sumă, dar sunt țări cu nivel de trai avansat, cu educație financiară solidă, și inclusiv acolo oamenii sunt notificați să nu facă asta!”, a precizat Adela Cristea.

8. Dacă nu mă bucur de bani, se vor pierde?

Iancu Guda a explicat că, în cazul în care beneficiarii aleg plata pensiei din Pilonul II în tranșe egale pe o perioadă de 10 ani iar între timp titularul contului se stinge din viață, diferența rămasă se plătește urmașilor. În prezent, proiectul legislativ nu precizează însă ce se întâmplă dacă beneficiarul nu are urmași, aspect care urmează să fie clarificat, documentul aflându-se încă în dezbatere publică.

„Desigur, pot exista situații excepționale în care NU ai urmași și ai o boală gravă și vrei să te bucuri de toți banii dacă mai ai un an sau doi de trăit. Pot să înțeleg aceste excepții. Nicio lege nu poate fi perfectă și nu poate acoperi absolut toate situațiile, tocmai de aceea proiectul este în dezbatere publică”, a exclamat economistul.