Interviu: De ce are nevoie România de muncitori asiatici

Muncitorii asiatici au devenit o resursă pentru economia României, compensând lipsa forței de muncă interne și permițând continuarea dezvoltării în unele sectoare. În lipsa lor, multe activități economice ar suferi blocaje majore. Conform anumitor statistici, numărul lor este de aproximativ 140.000, majoritatea provenind din tări ca Nepal, Vietnam, Bangladesh, Sri Lanka, India sau Filipine.

1. avocatnet.ro: Cum caracterizați amploarea actuală a acestui fenomen? Vorbim despre un număr de muncitori care poate influența cu adevărat economia națională sau este încă un fenomen de nișă?

Adrian Negrescu: Nu putem vorbi de un fenomen, decât numai prin prisma impactului mediatic. Este adevărat că numărul muncitorilor străini a crescut în ultimii ani, însă este relativ scăzut raportat la dimensiunea economiei și necesarul de forță de muncă, mai ales calificată, din România. Muncitorii străini sunt mai vizibili pentru că lucrează, în general, în servicii, HORECA și construcții.

2. avocatnet.ro: Ce câștigă economia României de pe urma acestui ”import” de personal?

Adrian Negrescu: Marele câștig este dat de faptul că, până la urmă, țin în activitate o mulțime de afaceri, mai ales din HORECA, care, altfel, s-ar fi închis din cauza lipsei de personal. La fel în construcții, acolo unde avem o criză puternică de salariați, iar muncitorii străini vin să acopere acest deficit. În esență, contribuie și ei, și nu doar prin taxele salariale, la menținerea României pe linia de plutire din punct de vedere economic, la creșterea economică firavă. Muncitorii străini reprezintă o plasă de salvare pentru o economie în care îmbătrânirea populației devine, de la an la an, o provocare tot mai mare din perspectiva forței de muncă.

3. avocatnet.ro: Concret, cum contribuie acești muncitori la creșterea economică a României? Putem vorbi de un impact măsurabil asupra Produsului Intern Brut (PIB)?

Adrian Negrescu: Este greu să cuantifici impactul în PIB al acestui contingent de forță de muncă. Prin taxele salariale, prin consum pe care îl fac, prin faptul că prestează activități în care aveam un gol uriaș, ei aduc bani la buget, iar sumele sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.

4. avocatnet.ro: Există un revers al monedei? Ce pierde sau ce riscă economia României în contextul acestui import de personal?

Adrian Negrescu: Ca să înțelegem riscurile economice, trebuie să privim la experiența altor țări. Până la urmă, acești muncitori vin să lucreze aici pentru a trimite bani în țările de origine. Nu contribuie foarte mult la consumul național, nu fac investiții, achiziții, nu sunt interesați să își construiască o familie, un destin aici. Astfel că prezența lor, din punct de vedere economic, are o amprentă redusă.

Asta, dincolo de faptul că, pe termen mediu și lung, dacă vom extinde numărul muncitorilor străini, nu este exlus să ne lovim și de problemele sociale pe care le întâmpină Regatul Unit, Franța, Germania sau Spania, acolo unde aceste comunități de muncitori străini transformă viața socială prin obiceiurile lor de consum total diferite față de cele tradiționale.

Există întotdeauna un pericol ca această forță de muncă să genereze probleme sociale, să contribuie la un climat de insecuritate publică, să transforme cartierele marilor orașe în adevărate ghetouri, așa cum se întâmplă, de exemplu, în Paris. Până la urmă, pe majoritatea nu îi interesează comunitatea în care trăiesc, ci doar să câștige rapid bani și să îi trimită acasă.

5. avocatnet.ro: Există riscul real ca angajarea masivă de muncitori străini, dispuși să lucreze pentru salarii mai mici, să ducă la o plafonare sau chiar la o scădere a salariilor pentru muncitorii români din anumite sectoare?

Adrian Negrescu: Este o problemă cu care se confruntă toată Europa Occidentală. Presiunea pusă de muncitorii străini pe zona salarială este de natură să denatureze politicile salariale din economie. La noi nu se pune încă problema de așa ceva, având în vedere numărul încă redus de angajați străini. Însă pe termen mediu și lung, dacă vom continua să aducem străini în economie fără să avem o strategie concretă de absorbție a acestora, riscăm să ne trezim cu probleme salariale majore.

6. avocatnet.ro: Pe termen lung, dependența de forța de muncă străină ar putea descuraja investițiile în tehnologizare și automatizare în companiile românești? De ce să investești într-un robot când poți aduce un muncitor mai ieftin?

Adrian Negrescu: Muncitorii străini vin, în România, în special în zona serviciilor, HORECA, în construcții și prestări de servicii. Prea puțini sunt cei care aleg țara noastră pentru domenii economice mai sofisticate, dintr-un simplu motiv – nu au calificarea necesară. Muncitorii specializați din străinătate se îndreaptă, în general, spre țările occidentale. Din perspectiva transformărilor economice prin care trece economia mondială, este puțin probabil ca aceștia să aibă de suferit în condițiile în care lucrează în domenii în care prezența umană a fost și va rămâne preponderentă indiferent de noile tehnologii. Vom avea și în viitor nevoie de curieri, de bucătari, de chelneri, de muncitori în construcții etc.

7. avocatnet.ro: Ce politici publice ar trebui să implementeze Guvernul României pentru a maximiza beneficiile și a minimiza riscurile asociate cu acest aflux de muncitori străini?

Adrian Negrescu: Guvernul trebuie să gândească un plan de absorbție socială a acestor oameni, de integrare în societate. La ce spor natural avem - unul demn de o țară aflată în război - atragerea de muncitori tineri, stimularea acestora să rămână aici, să se adapteze stilului de viață, să își întemeieze o familie și să dea naștere unor copii trebuie să se afle în prim-plan. România va trece, în anii următori, printr-o uriașă criză demografică, dată de ieșirea la pensie a „decrețeilor”, adică cei născuți în anii '60 - '70, fapt care va pune o presiune uriașă pe piața muncii. Cine le va lua locul în condițiile în care numărul copiiilor români este tot mai mic?

8. avocatnet.ro: În final, care este prognoza dumneavoastră? Vom asista la o creștere continuă a numărului de muncitori asiatici în România în următorii 5-10 ani și care vor fi consecințele economice majore?

Adrian Negrescu: România este „condamnată” să importe tot mai mulți muncitori străini, mai ales din perspectiva situației demografice catastrofale. Cum românii din străinătate este puțin probabil să se întoarcă, iar sporul natural din țara noastră n-are prea multe șanse să crească, soluția importului de muncitori străini devine singura soluție fezabilă în orizontul următorilor 10-15 ani.