Concret, proiectul legislativ înregistrat la Senat vine în completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, propunând ca serviciile de consiliere psihologică pentru victimă violenţei domestice, pentru care s-a dispus protecţia legală, prin ordin de protecţie provizoriu sau prin ordin de protecţie, să fie introduse în domeniile de intervenție ale asistenţei de sănătate publică.

Pentru a se aplica, proiectul trebuie votat de Parlament, promulgat de șeful statului și publicat în Monitorul Oficial. 

Astfel, dacă proiectul va fi adoptat, victima violenţei domestice, pentru care s-a dispus protecţia legală, prin ordin de protecţie provizoriu sau prin ordin de protecţie, după caz, să beneficieze de servicii de consiliere psihologică, cu decontare integrală din fondurile asigurărilor sociale de sănătate.

Serviciile de consiliere psihologică prevăzute anterior ar putea fi oferite în ambulatoriu, cabinete de psihologie clinică, centre de sănătate mentală şi centre comunitare autorizate CNAS.

Potrivit expunerii de motive, inițiatorii (mai mulți parlamentari PNL și PSD) susțin că în prezent accesul victimelor violenței domestice la consiliere psihologică specializată rămâne limitat, întrucât, în afara centrelor dedicate, aceste servicii sunt încă inaccesibile, iar costurile sunt suportate de acestea. 

În document se arată că, deși Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice permite acordarea unor astfel de servicii prin instituții și organizații neguvernamentale, numeroase victime care nu beneficiază de protecție instituțională nu au mijloacele necesare pentru a obține sprijinul psihologic de care au nevoie.

Inițiatorii urmăresc ca, prin propunerea legislativă, serviciile de consiliere psihologică destinate victimelor pentru care a fost dispusă o măsură de protecție să fie decontate integral din fondurile asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât statul să asigure acces efectiv la suportul necesar în situațiile de risc major.

Pe final, merită menționat faptul că în proiectul legislativ propus nu este menționat de câte ședințe de consiliere psihologică ar putea beneficia, în practică, victimele violenței domestice pentru care s-a dispus protecţia legală, prin ordin de protecţie provizoriu sau prin ordin de protecţie. 

În realitate, accesul real la ședințe de consiliere psihologică decontate de CNAS este influențat de plafonul zilnic de puncte al furnizorului din ambulatoriu.

Dr. Constantin-Edmond Cracsner, președintele Colegiului Psihologilor din România, ne-a explicat în altă ocazie, că nu există o limită de ședințe de consiliere psihologică pe care CNAS le decontează iar numărul de ședințe de care are o persoană nevoie este determinat de medicul de specialitate (psihiatrie, neurologie, pediatrie etc.), pe baza evaluării clinice și a planului terapeutic. 

Însă, accesul real este influențat de plafonul zilnic de puncte al furnizorului din ambulatoriu (150–154 puncte/zi, în funcție de specialitate). Având în vedere că o ședință are 30 de puncte, acest plafon poate restricționa câți pacienți primesc recomandare și decontare într-o zi (HG nr. 521/2023, anexa nr. 13; Norme metodologice, anexa  23). În practică, frecvența recomandată variază, dar este limitată de posibilitatea medicului de a prescrie un număr maxim de puncte pe zi.

Astfel, chiar dacă decontarea nu este limitată prin norme, capacitatea de prescriere și de preluare a pacienților rămâne restrânsă, ceea ce poate reduce impactul pe care proiectul legislativ urmărește să îl aibă în practică.

Atenție! Pentru a se aplica, proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial.