Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Codul rutier stabilește că, în situația în care apar schimbări în legătură cu datele de identificare a unui vehicul sau cele ale proprietarului acestuia, adică inclusiv atunci când deținătorul unei mașini își schimbă domiciliul, certificatul de înmatriculare al respectivului vehicul trebuie preschimbat în cel mult o lună de la apariția schimbărilor.
Recentele discuții inițiate de Inspecția Muncii pe marginea implementării noii platforme Reges-Online au adus în prim-plan o serie de provocări practice pentru angajatori. Printre cele mai dezbătute subiecte se numără, fără îndoială, înregistrarea locului muncii, o noțiune aparent simplă, dar care în contextul formelor moderne de lucru – precum telemunca sau activitatea salariaților mobili – capătă nuanțe complexe.
În cadrul controalelor derulate de Fisc, dreptul contribuabilului de a fi ascultat are o importanță aparte. Audierea intervine înainte de a se lua decizii, tocmai pentru a evita, dacă este cazul, consecințe nefaste pentru cel verificat.
România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari.
O clinică medicală a fost amendată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), după ce datele personale ale unui număr semnificativ de pacienți și angajați au ajuns să fie expuse pe internet. Incidentul s-a produs în urma unui back-up făcut de un angajat pe un hard disk personal folosit și pentru media sharing, ceea ce a permis accesul neautorizat la informațiile confidențiale.
În urmă cu cinci ani, legislația românească referitoare la protecția mediului era completată cu un nou act normativ, care introducea un cadru mai riguros în ceea ce privește prevenirea și reducerea disconfortului olfactiv: Legea Mirosurilor. Inaplicabilă de atunci din cauza lipsei de mobilizare a Guvernului în ceea ce privește elaborarea legislației subsecvente Legii Mirosurilor, actul normativ pare a se apropia, în sfârșit, de momentul aplicării, prin aparitia în dezbatere a acestor norme.
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video aduce riscuri juridice (amenzi și măsuri corective), operaționale, dar și reputaționale, amplificate când se captează date sensibile ori când nu se respectă drepturile persoanelor vizate (inclusiv furnizarea unei copii a înregistrărilor). Companiile trebuie să fie atente la definirea clară a scopului și temeiului prelucrării, realizarea unei evaluări de impact înainte de implementare, securitatea tehnică, perioadele de retenție bine justificate, precum și interdicția fermă a publicării în social media sau a utilizării dispozitivelor personale pentru captare/partajare a imaginilor.
Anul 2026 va marca revenirea impozitului pe veniturile din dividende la cota de 16%, după zece ani de tratament preferențial. Chiar dacă Guvernul a calculat că în acest fel va obține venituri mai mari la bugetul de stat, realitatea din teren s-ar putea să fie contrară. Conform unei specialiste consultate de redacția noastră, efectele asupra acționarilor/asociaților ar putea fi semnificative și este posibil să vedem diverse tactici mai mult sau mai puțin legale pentru a evita impozitul majorat.
Deși în anunțurile imobiliare sunt promovate ca „oportunități de investiție”, apartamentele din clădiri încadrate în U1, U2 sau U3 ridică probleme serioase. Aceste clasificări sunt vechi și lipsite de relevanță legală, iar imobilele vizate pot fi încadrate, după o expertiză tehnică actuală, în clasa de risc seismic Rs I, ceea ce înseamnă interdicții legale privind utilizarea și închirierea lor. Mai mult, contrar afirmațiilor agenților imobiliari, principalele bănci din România au confirmat că nu finanțează achiziția unor asemenea imobile prin credit ipotecar, tocmai din cauza pericolelor pe care le implică.
Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin adoptarea Regulamentului de instituire a Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). Astfel, de la finalul anului 2025, această instituție trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, având ca sarcină coordonarea eforturilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului care, până acum, erau fragmentate și, astfel, supuse riscului unor vulnerabilităților sistemice generate de aplicarea neunitară de către statele membre a legislației europene în domeniu. Ce schimbări sunt așteptate în România?
