Dupa parerea mea este ilogica abordarea.
Normele de aplicare a Codului fiscal prevad:
69. (1) Dacă un teren se află în proprietatea comună a două sau mai multor persoane, la stabilirea impozitului datorat se au în vedere următoarele:
a) cotele-părți sunt prezumate a fi egale, până la proba contrară. Fiecare dintre coproprietari datorează un impozit egal, rezultat în urma împărțirii impozitului datorat pentru întregul teren;
b) În cazul în care cotele-părți din dreptul de proprietate asupra terenului sunt determinate, fiecare coproprietar datorează impozitul corespunzător cotei-părți deținute.
(2) În organizarea evidenței fiscale organul fiscal reflectă dreptul de proprietate în cote-părți pe baza actelor doveditoare. Evidența respectivă nu are implicații cu privire la datorarea și plata obligațiilor fiscale.
(3) În cazul existenței a doi sau mai mulți coproprietari, în actele administrative fiscale se vor indica și ceilalți coproprietari, cu caracter informativ.
(4) Organul fiscal local are obligația înregistrării în evidențele fiscale a rezidenței proprietarilor terenurilor, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Din alineatul 2 eu inteleg ca evidentierea coproprietarilor separat nu ar trebui sa aiba implicatii fiscale deci nu ar trebui sa se considere 400 mp pentru fiecare coproprietar.
Mai ales ca tot din normele de aplicare a codului fiscal:
83. (1) În aplicarea prevederilor art. 465 alin. (2) - (5) din Codul fiscal, în cazul terenurilor, identificate distinct, situate în intravilan, la calculul impozitului/taxei pe teren se au în vedere următoarele:
a) suprafața înregistrată în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, exprimată în hectare, se înmulțește cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;
b) În cazul în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilanul aceleiași unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, la alte categorii de folosință decât terenuri cu construcții, suprafața de cel mult 400 m2 se determină o singură dată din suprafețele acestor terenuri, evidențiate în ordine descrescătoare, strict determinată potrivit alin. (2) al prezentului punct, exprimată în hectare, care se înmulțește cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de la art. 465 alin. (2) din Codul fiscal;
c) suprafețele de teren care depășesc 400 m2, rezultate după aplicarea lit. b) a prezentului alineat, pe fiecare dintre categoriile de folosință respective, exprimate în hectare, se înmulțesc cu sumele corespunzătoare din tabelul prevăzut la art. 465 alin. (4) din Codul fiscal, iar aceste rezultate se înmulțesc cu coeficienții de corecție corespunzători prevăzuți la art. 465 alin. (5) din Codul fiscal;
d) prin sintagma «teren identificat distinct» se înțelege imobilul, astfel cum este definit la art. 1 alin. (5) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit nomenclaturii stradale, la aceeași adresă.
In legea cadastrului "teren identificat distinct" este definit ca:
Art.1 Al (5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic.
Verificati sa nu fie terenul pe doua numere cadastrale si daca e unul singur incercati o discutie cu cei de la impozite si taxe de la primaria unde se afla terenul.
conform OG 57
ART. 85
(1) Statul sustine dezvoltarea infrastructurii de inovare si
transfer tehnologic, la nivel national, regional si local, prin
crearea de:
a) centre si servicii specializate pentru asistenta si
informare stiintifica si tehnologica, precum si pentru
diseminarea, transferul si valorificarea rezultatelor cercetarii;
b) zone si infrastructuri cu facilitati speciale pentru
infiintarea si functionarea de agenti economici inovativi, care
dezvolta si aplica tehnologii noi, infrastructuri care pot fi:
centre de transfer tehnologic, centre incubatoare de afaceri,
centre de informare tehnologica, oficii de legatura cu industria,
parcuri stiintifice si tehnologice;
c) unitati de ramura specializate in transfer tehnologic,
finantate pe seama rezultatelor transferate in economie si in
viata sociala. In acest sens unitatile de transfer raspund de
intocmirea contractelor tripartite intre furnizorul de
tehnologie, unitatea de transfer si unitatea care aplica
rezultatele.
(2) Sustinerea financiara pentru dezvoltarea infrastructurii
de inovare si transfer tehnologic, la nivel national, regional si
local, se realizeaza din fondurile alocate ministerelor de ramura
si din fondurile administratiilor publice locale interesate.
totdata conform ultimei versiuni a codului fiscal prezent pe site-ul MF
ART. 250 Scutiri
(1) Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:
1. clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;
2. clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial în România şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
4. clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
5. clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
6. clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice şi nuclearo-electrice, staţiilor şi posturilor de transformare, precum şi staţiilor de conexiuni;
7. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
7^1. clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
8. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;
9. clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;
10. clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
11. clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
12. clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
13. clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată;
14. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
15. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
16. construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţa acestora şi turnurile de extracţie;
17. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;
18. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsă de moştenitori legali sau testamentari;
19. clădirile utilizate pentru activităţi social-umanitare de către asociaţii, fundaţii şi culte, potrivit hotărârii consiliului local.
(2) Nu intră sub incidenţa impozitului pe clădiri construcţiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.
(3) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10 - 13 se aplică pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public.
Sincer nu stiu daca mai sunt scutite!
avocatnet.ro explicăm legislația
