avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 924 soluții astăzi
Forum Activitate Ioana Carp

Activitate Ioana Carp

ati spus bine ca este ciudat contractul...

as incepe prin a verifica societatea de avocati si avocatul coordonator in tabloul avocatilor afisat de baroul din care face parte pe site-ul propriu, sa vad daca intr-adevar au calitatea de avocati, as verifica starea in care se afla (poate sunt suspendati, incompatibili etc) iar daca sunt avocati, desigur, as formula o plangere catre Decan in care m-as plange de multe din aceste clauze abuzive, inclusiv de imprejurarile tragice in care a fost incheiat contractul, fiind impuse clauze care nu respecta standardul din profesie, care nu v-ar permite sa renuntati fara perspectiva unor daune consistente, cu un onorariu discutabil ca mod de stabilire... Baroul si UNBR nu este in concurenta cu societatea de avocati.

dar, am vaga impresie ca nu sunt avocati si atunci as face plangere pentru exercitarea fara drept a profesiei, inselaciune in contracte etc. sau m-as adresa tot decanului baroului din care pretinde a face parte aducand la cunostinta exercitarea fara drept a profesiei.

cred de asemenea, si poate un avocat care lucreaza in astfel de cauze penale ne lamureste, ca mostenitorii unei victime care a decedat in conditii suspecte nu trebuie sa suporte costurile autopsiei cerute de organele de cercetare penala care investigheaza accidentul, ci politia este datoare sa achite aceste costuri si sa le recupereze in cadrul cheltuielilor judiciare de la cine se face vinovat, daca e cazul.

Revenind la ce va intereseaza, denuntarea contractului: art. 29 alin.2 din Legea nr. 51/1995 confera clientului dreptul de a renunta la contractul de asistenta juridica cu singura precizare ca acest fapt nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru servicile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului; inteleg ca pana acum ar fi vorba de 10 lei daca au fost efectiv presatate servicile contractate.

daca vor daune de 50000 de lei pentru rezilierea unilaterala in plus fata de prejudiciul ce ar putea fi cerut in baza art. 29 alin.2 din lege, ar trebui sa le ceara in arbitraj la Camera de comert si de aici ar fi mai multe de discutat in functie de data incheierii contractului (daca se aplica sau nu noul cod civil).

exista si varianta de a discuta cu avocatul respectiv despre incetarea de comun acord a contractului, poate vor fi de acord.

s-a mai raspuns intr-un post anterior ca persoana fizica, de profesie consilier juridic, prin urmare prin definitie licentiat in drept, nu are nevoie de avocat in recursul in care este parte- art. 13 alin. 2 NCPC.

intrebarea mea viza situatia in care parte ar fi o entitate fara personalitate juridica- pfa, societate civila medicala etc. Necunoscand legislatia privind consilierii juridici si asteptandu-ma ca o entitate fara personalitate juridica sa poata angaja consilier juridic in baza unui contract individual de munca, dupa cum poate fi angajat orice salariat, am observat in NCPC ca un astfel de consilier nu ar avea drept de reprezentare al enitatii parte in proces.

prin urmare, m-am gandit ca fie este o problema de reglementare in NCPC, fie consilierul juridic potrivit legislatiei proprii nu poate fi angajat in baza unui contract individual de munca de alte persoane in afara persoanelor juridice (pfa, societati civile, intreprinderi individuale si alte forme de asociere).
cu tot respectul, nu se pune problema de a fi pornita impotriva tuturor mandatarilor neavocati, ci doar impotriva celor care nu indeplinesc conditiile legale de a reprezenta conventional o parte in fata instantei de judecata.
iar unele conditii, intr-adevar, poate sunt contestabile si ma refer la consilierul juridic, despre care vad din art. 82-83 NCPC ca nu poate reprezenta decat angajatorul persoana juridica. Un consilier juridic nu poate fi angajat de alte entitati care nu sunt persoane juridice (pfa, societati civile etc)? poate cei din profesia de consilier ma pot lamuri.
de asemenea, nu se pune problema de a fi impotriva celor care nu sunt avocati dar reprezinta legal sau judiciar partea in fata instantei: notari publici in plangeri de CF sau practicieni in insolventa etc

de la ce se intampla in fapt, la ce ar trebuie sa fie... o fi cale lunga. eu personal nu m-am confruntat cu vreo situatie in care sa invoc lipsa calitatii de reprezentant, de aceea ma surprinde sa vad ca totusi ar exista multi mandatari persoane fizice care reprezinta partea in fata instantei in baza unor procuri nule daca nu se incadreaza pe exceptia din codul de procedura- sot/ruda si/sau licentiat in drept. ca acesti mandatari or fi buni contribuabili si isi declara veniturile la fisc, atunci trebuie sa admitem ca si veniturile din alte activitati ilicite trebuie declarate si impozitate (ex. cersetorie, prostitutie etc etc). din cate stiu, doar cei din "baroul" constitutional sau Bota sau cum s-o numi, se declara avocati in mod mincinos la finante si se inregistreaza astfel, platind impozite (caz vazut personal la AFP sector 1). Ce sa le ceri partilor daca nici autoritatile statului, adica ANAF, habar nu au ca exista astfel de impostori? si nu le pasa, pentru ca incaseaza impozite, doar asta e treaba lor, nu?

pentru ca discutia pe formum sa fie utila si la subiect, chiar as vrea sa stiu daca un consilier juridic poate fi angajat de alte entitati care nu sunt persoane juridice (pfa, societati civile sa zicem medicale, nu de avocati). Mutumesc celor ce imi vor raspunde.
art. 3 alin. 2 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca activitatile prevazute la alin. 1 (adica si activitatea de reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti) se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.

legea prevede altfel? sa vedem:

Contractul de mandat- cel prin care mandatarul se obliga sa incheie acte juridice pe seama mandantului (sa incheie acte juridice, adica sa incheie contracte sau sa semneze acte juridice unilaterale, nu sa faca acte de procedura...). Si parcurgem toate dispozitiile si nu se prevede nicaieri ca orice mandatar, chiar neavocat, poate exercita activitatea de reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti. Se prevede, referitor la intinderea mandatului, ca pentru a incheia orice acte de dispozitie, pentru a intenta actiuni in justitie, mandatarul trebuie sa fie imputernicit in mod expres (adica, are nevoie de o imputernicire speciala, iar nu generala)- art. 2016 NCC. Nicio dispozitie referitor la contractul de mandat din codul civil nu confera caracter licit unui contract de mandat dat unui neavocat pentru reprezentare in fata instantelor de judecata, nici macar pentru a intenta actiuni in justitie. Ori, daca obiectul nu este licit, mandatul este lovit de nulitate absoluta, exceptie care trebuie invocata in conditiile legii.
deci, NCC nu prevede altfel fata de art. 3 din Legea nr. 51/1995.

insa Codul de procedura civila prevede altfel- logic, pentru ca aici trebuie sa gasim reglementata orice derogare de la reprezentarea doar prin avocat in fata instantelor de judecata.

Actualul cod, art. 67 si urm. reglementeaza reprezentarea partilor prin mandatar avocat sau neavocat. deci, legea prevede reprezentarea prin mandatar neavocat la art. 68 alin. 5 si 6 in urmatoarele conditii: 1) la judecatorie, cand mandatarul este sot/ ruda pana la gradul 4 inclusiv cu partea; 2) la orice instanta, cand mandatarul este sot/ ruda pana la gradul 4 incusiv cu partea si este si doctor sau licentiat in drept. Altfel, avem art. 68 alin. 4 : daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic, care potrivit legii, reprezinta partea (adica, angajatorul).
Rezulta foarte clar ca mandatarul care nu este avocat poate reprezenta partea in fata instantei de judecata exclusiv in cazurile de la art. 68 alin. 5 si 6.
In alte conditii, exercita fara drept profesia de avocat- inchisoare de la 1 luna la un an sau amenda penala (art. 281 Cod penal).

Noul Cod de procedura civila, prevede ca o persoana fizica poate fi reprezentata conventional in fata oricarei instante de catre un mandatar care nu este avocat doar daca este sot/ ruda pana la gradul 2 inclusiv si daca este licentiat in drept. O persoana juridica poate fi reprezentata conventional numai prin consilier juridic sau avocat. Pentru alti mandatari legea nu prevede ca pot reprezenta partea in fata instantei de judecata, ba mai mult li se interzice expres sa puna concluzii.

Rezulta ca in viziunea NCPC, reprezentarea prin mandatar neavocat in fata instantei nu este permisa decat in conditiile sus-mentionate, mai restranse observ fata de vechiul cod intrucat si la judecatorie sotul/ ruda partii trebuie sa fie licentiat in drept, iar gradul de rudenie este limitat la gradul 2 inclusiv.

poate or mai fi exceptii si in alte legi speciale...

Asta-i parerea mea, a unui avocat.
Eu nu as permite unui medic sa ma opereze daca nu ar fi recunoscut legal ca medic, chiar daca a absolvit facultatea de medicina si ar fi ruda cu mine. pentru ca daca operatia esueaza din cauze imputabile lui, as vrea sa raspunda ca un medic, sa fie asigurat pentru malpraxis etc etc. Si statul organizeaza profesia de medic sau de avocat sau alta pentru a garanta pacientului, partii in proces etc, ca numai cei autorizati sunt capabili sa ii ajute. pentru cei neautorizati, nu garanteaza nimeni nimic, iar statul ii condamna prin legea penala si nu numai.



Conform art. 504 Cod procedura civila, sunteti invitat prin publicatia de vanzare sa anuntati executorul inainte de data stabilita pentru vanzare de existenta privilegiului imobiliar.

Pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, conform art. 563 si urm. C.pr. civ., puteti interveni in executare, depunand titlul dvs (daca veti obtine hotararea definitiva si irevocabila, pana la incheierea procesului verbal prevazut de art. 570 C. pr. civ.)

Daca banca nu intervine in executare, veti fi preferat conform art. 564 C. pr. civ. (adica dupa plata cheltuielilor de judecata si de executare silita) la distribuirea sumei rezultate din vanzarea la licitatie a imobilului.

Daca banca intervine in executare, cred ca mai bine cautati alte bunuri ale debitorului pentru a demara o executare separata.

de la data intrarii in vigoare a NCPC nu se mai investeste nimic cu formula executorie (formula magica va fi cuprinsa in incheierea de incuviintare a executarii silite).
Răspuns la discuția Poprire pe salariul sotului
Cum sa fie bunuri proprii? cand art. 341 Cod Civil le declara expres bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii. Si apoi, orice bun care nu este declarat bun propriu prin lege, este bun comun (astfel cum era si in vechea reglementare).

prin urmare, salariul sotului debitorului urmarit este un bun comun, si nu poate fi urmarit, ca regula, decat daca, la partajul cerut de creditor, salariul deja incasat al sotului, bine pastrat si necheltuit :), i s-ar atribui debitorului. regula are si exceptii, pentru ca bunurile comune pot fi urmarite pentru datoriile comune ale sotilor (depinde pentru ce a fost luat CAR-ul).

noul cod de procedura civila nu e aplicabil unei executari deja incepute
cererea o depuneti la registratura angajatorului si pe exemplarul dvs solicitati sa vi se dea numar de inregistrare sau trimiteti cererea prin posta cu confirmare de primire si continut declarat. Astfel dovediti ca ati solicitat in scris si ce anume ati solicitat angajatorului.
m-ati facut tare curioasa cu aceste modificari la legea medierii. si intr-adevar sunt surprinzatoare- proceduar prealabila in litigii individuale de munca, raspundere profesionala..

avem o procedura prealabila obligatorie de informare asupra medierii in foarte multe litigii de drept privat (din decembrie 2012), care nici macar nu suspenda prescriptia si care dureaza cateva zile cel putin, pana mediatorul convoaca partea adversa la sedinta de informare. prescriptia se suspenda doar daca partile incheie cu mediatorul contractul de mediere.

totusi din modificarile aduse legii medierii inteleg ca indiferent de valoarea creantei nu este obligatorie procedura prealabila medierii in cazul ordonantelor de plata si al cererilor cu valoare redusa din NCPC (conform art. 60 indice 1 lit. f Legea 192/2006 nou introdus). doar in procedura ordonantei de plata avem de comunicat debitorului obligatoriu o somatie anterior demararii procedurii. sanctiunea este inadmisibilitatea cererii de ordonanta de plata, daca debitorul o invoca in termen.

si cum procedura concilierii directe prealabile obligatorii a disparut, procedura ordonantei de plata nu va mai tine loc de procedura prealabila a informarii despre mediere (ca nu are acelasi scop cu o incercare de rezolvare amiabila).
Pur si simplu, legiuitorul prezuma partile ca habar nu au nimic despre mediere, indiferent daca s-au mai judecat sau nu pe proceduri speciale.

De ce nu ar institui o procedura prealabila obligatorie de informare asupra unui proces? sa stie partile ce le asteapta in instanta. cred ca ar fi mai util, poate chiar le-ar determina sa ajunga la un acord amiabil asupra conflictului.

@jocandi causa
mandatarul care este sot sau ruda cu partea pana la gradul 2 inclusiv, licentiat in drept, nu are nevoie de avocat pentru a reprezenta partea, nici in recurs.