avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 661 soluții astăzi
Forum Activitate Nicoleta Cristina Romașcanu

Activitate Nicoleta Cristina Romașcanu

5 din 5 utilizatori consideră
acest răspuns util
Răspunsul este fie da, fie nu, în funcție de valoarea a ceea ce veți mai avea dvs de lasat după moarte.

De exemplu (în practică lucrurile nu sunt atât de simple, dar încerc să exemplific ca să fie cât de cât de inteles...)
Dacă bunul donat valoreaza 100.000 și la data decesului mai aveți/lăsați bunuri în valoare de 100.000, atunci donația nu încalcă rezerva și copiii nu mai au ce să obțină din bunul donat.
Dacă lăsați bunuri în valoare de 60.000, atunci donația încalcă rezerva cu 20.000. Totalul rezervelor este de jumătate din ceea ce ați fi lasat dacă donația nu ar fi existat (100.000 + 60.000), adică 80.000. Ca atare, moștenitorii rezervatari pot (doar dacă vor. că nu-i obligă nimeni) să solicite reducțiunea donației și pot să obțină 20.000 de la donatară (beneficiara donației)

Observăm că rezerva nici nu poate fi calculată, în mod real, până în clipa morții, existând șansa ca defunctul să fi murit mai sărac decât credea ori mai bogat decât visa. Ca atare, fraza aceea din contract („nu aduce atingere rezervei”) mi se pare cam trasă de păr, ca să nu-i zic altfel.
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
Moștenirea primului decedat este culeasă de soțul supraviețuitor (jumătate din moștenire) și de ruda în viață a defunctului (sora/nepot de frate) care culege cealaltă jumătate.

Iar pe soțul decedat cel din urmă îl moștenește ruda sa. (care culege toată moștenirea acestuia din urmă).

Dacă un bun era comun al soților, atunci soțul supraviețuitor păstraează ceea ce avea (jumătate) și moștenește jumătate din partea defunctului. El va avea în total 3/4. Iar ruda celui dintâi soț decedat va avea 1/4. (jumătate din jumătate).
Observăm că, dintr-un bun comun: 1/4 ajunge la ruda celui dintâi decedat. și 3/4 la ruda celui din urmă decedat.
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
savysb a scris:

Poate mama mea sa renunte la dreptul asupra terenurilor in favoarea lor, iar ei la schimb sa renunte la dreptul la casa si gradina (un fel de troc - fiecare doneaza partea lui in favoarea celuilalt, la notar)?


La partaj, verbul corect este a primi (a lua, a prelua, dar în niciun caz a renunța)
Dacă ați fi împărțit un coș cu fructe, cum ziceați? Eu renunț la măr, tu renunți la pară? Eu donez partea mea de măr și tu îmi donezi partera ta de pară? Sună ușor absurd.
Este mai firesc: eu iau un măr, tu iei o pară, el ia... ce o mai fi de luat din grămada comună

La fel și într-un act de partaj voluntar. Se scrie cam așa:

Eu, Icsulescu, primesc (preiau) în deplină proprietate și posesie (casa, grădina etc.) Sau lotul nr. ... compus din ...
Eu, Igrecescu, primesc (preiau) în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de ... situat în ... etc.

Loturile rezultate în urma împărțelii nu trebuie să fie egale. Sau nu trebuie să fie corespunzătoare cotelor părți.
Împărțiți cum vreți, cum v-ați înțeles. Unul poate să ia mai mult, mai puțin sau mai deloc.
Iar eventualele diferențe valorice se pot compensa prin sume de bani (sultă).

Răspuns la discuția Dreptul la mostenire ...
2 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Art. 953. - Cod civil
Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Art. 31. - Cod civil
(1) Orice persoană fizică (...) este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.


Fiul are vocație la moștenirea tatălui său pentru că tatăl a contribuit la executarea exercițiilor preliminare facerii fiului. (pentru că există între ei legătura de rudenie, fiul fiind rudă de gradul I cu tatăl său). Moștenirea nu are nicio legătură cu vreo contribuție, ci cu o anumită calitate (de soț supraviețuitor, de rudă cu defunctul).

Patrimoniul defunctului (tată) include și ceea ce a dobândit el, prin moștenire, de la părinții săi (cota lui parte evaluabilă în bani) Dacă a păstrat, se transmite mai departe. Dacă vindea și cheltuia prin insula te miri care, n-avea ce să se mai transmită.

Codul zice „transmiterea patrimoniului” ...
Vedeți pe acolo vreo virgulă (excepție) pentru undița de la amantă, lingura de la mama, capra dăruită de vecin etc.!?
Nu. TOATE drepturile evaluabile în bani care aparțineau defunctului (și care nu se sting prin moarte, cum este dreptul la pensie, dreptul de uzufruct viager etc.) se transmit prin moștenire.

Iesirea din indiviziune care putea fi făcută „ieri” (cu participarea defunctul tată pe vremea când trăia), poate fi făcută acum/„mâine” cu participarea fiului, care moștenește cota parte a tatălui său.

În concluzie:
doina99 a scris:
Cum se imparte mostenirea intre fiul mostenitor al defunctului si ceilalti coproprietari?


Exact cum s-ar fi împărțit și între tată și ceilalți coproprietari. Cu deosebirea că în locul tatălui (pe care-l împiedică vreo 2 metri de pământ) participă fiul (moștenitorul/moștenitorii lui).
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
Melinda B a scris:


... un imobil este vandut de catre parinti, in mod real unuia dintre copii la pretul pietei ...
... celalalt copil va fi despagubit cu o anumita suma de bani.


Dacă este adevărat că unul dintre copii plătește prețul real al pieței și celălalt (doar) primește o sumă de bani, atunci cine este în mod real „păgubitul”? (cine obține un avantaj?).

Atenție ce transmiteți printre rânduri (mai ales în instanță).
Gândul dvs. la „despăgubire”, exprimat în scris, tocmai ne povestește că prețul acela nu-i chiar așa de real.
2 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util


raluk0207 a scris:

Care e referința pentru care ar fi bunuri comune?


Art. 341. Cod civil.
Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii.
5 din 6 utilizatori consideră
acest răspuns util
E=mc² a scris:
....este clar că bunurile proprii nu intră la masa succesorală.


FALS.

Art. 953 Cod civil.
Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Art. 31. -
(1) Orice persoană fizică (...) este titulară a unui patrimoniu care include T O A T E drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.
(sublinierile îmi aparțin).


Ca atare:
Lingurile moștenite de la străbunica, casa cumpărată pe vremea când mortul era flăcău, undița dăruită de amanta de-a doua și, în esență, TOATE bunurile PROPRII ale defunctului, care (mai) existau în patrimoniul lui la data morții, întră în masa lui succesorală și se transmit moștenitorilor lui. (inclusiv soția supraviețuitoare).

Dacă nu ar intra in masa succesorală, atunci ar deveni bunuri fără stăpân și ar intra în patrimoniul statului.


În concluzie, da:

Bordeiu Paul Marius a scris:
Va rog sa imi spuneti daca sotia tatalui meu (decedat) are cota parte la bunurile tatalui meu, pe care le a dobandit inainte de casatoria cu ea.


Are. Cota soției supraviețuitoare în concurs cu descendenții defunctului este 1/4 din moștenire.

În mostenire întră:

- bunurile proprii ale defunctului (ceea ce a dobândit tataăl dvs. anterior căsătoriei)
și
- partea lui (proprie) din bunurile comune. (banii din conturi sunt comuni, până la proba contrară).


10 din 11 utilizatori consideră
acest răspuns util
Simpatic omul, fie-i țărâna ușoară!
Dacă mori cu datorii, măcar știi că vorbele alea de pe coroană („nu te vom uita niciodată”) devin sincere. Fie că sunt din partea creditorilor, fie ... (iertare, dar îmi pare ca va determinat să-l pomeniți de toți banii).

AncaIoanaC a scris:
... vizibil el arata ca un om extrem de bolnav.


Și o nevoie mai personală decât sănătatea cam care ar fi?

AncaIoanaC a scris:
... nu mi se pare normal ca banca pentru a-si atinge targetul sa dea un credit unui om vizibil extrem de bolnav, pentru o perioada de aproape 4 ani ( o gluma proasta) cand el arata de parca avea zile.


Doar Dumnezeu știe câte zile mai are omul.
Propuneți ca banca să refuze o persoană pe motiv că a început să arate ca poza de pe cruce?


1 din 2 utilizatori consideră
acest răspuns util
Aveți, dacă tatăl dvs. nu mai este în viață. Și cu condiția ca unchiul dvs. să nu-i fi lăsat soției un testament (legat universal).
Dvs, în calitate de colateral privilegiat, sunteți moștenitor, dar nu sunteți și moștenitor rezervatar. Ca atare, puteați fi înlăturat de la moștenire prin testament. (Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul)
1 din 1 utilizatori consideră
acest răspuns util
În spiritul legii, da.
În foame de bani la buget...

Art. 42 din L 1/2000
Cererile sau acţiunile în justiţie, cererile accesorii şi incidente, precum şi intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru şi de timbru judiciar.

Art. 50. din Legea 10/2001
(1) Cererile sau acţiunile în justiţie, precum şi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi şi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.

Să vă cruciți, nu alta.
Dacă acțiunea dvs. era ... legată de aplicarea Legii 10, era scutită.
Din nefericire fuse ... rezultată din aplicarea ăleilalte. (fără virgulă)
Și cum legiuitorul nostru nu gândește până la capăt ori nu e în stare să „să iesprime”, atunci se poate îmbrățișa cam orice punct de vedere (ba că-i scutită, ba că se timbrează cu 20 de lei, ba că se timbrează la valoare).

Am citit cealaltă postare a dvs. Felicitări cui a redactat cererea de reexaminare. În rest ...