avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 591 soluții astăzi
Forum Activitate Zebedeu

Activitate Zebedeu

Discuție Curiozitate
Constituția României, Art. 55
(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.

Excepția confirmă regula ”Cetăţenii nu pot fi încorporaţi înainte de vârsta de 20 de ani și după vârsta de 35 de ani”?

Sunt student anul 1 la drept și am avut o discuție în contradictoriu pe această temă cu un coleg.
Răspuns la discuția procedura curatela
Sunt și eu student în anul 1 la drept, îmi puteți răspunde va rog la următoarele întrebări:
www.avocatnet.ro/forum/discu...
www.avocatnet.ro/forum/discu...
www.avocatnet.ro/forum/discu...
Dacă drepturile şi obligaţiile stabilite de lege în sarcina tutorelui se aplică, în mod corespunzător, şi curatorului special, dar interdicția îşi produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă, cel a cărui punere sub interdicție este cerută poate să încheie și alte acte decât cele prevăzute la articolul 43 alin.(3) din Codul Civil?
Discuție Întrebare
Art. 184
Expertiza medico-legală psihiatrică
(1) În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării.


Prin ”termenul de prezentare în vederea examinării” se înțelege ”termenul de prezentare în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice”?
Discuție 3 întrebări
În ipoteza în care organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă, conform articolului 305 din CPP:

1. Dacă o persoană, alta decât cea bănuită de săvârșirea faptei, invocă existența unuia dintre cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale, cine trebuie să facă dovada existenței acelui caz?

2. Dacă nu este dovedită existența acelui caz, exercitarea acţiunii penale este împiedicată?

3. Dacă dovedirea existenței acelui caz depinde de efectuarea unei expertize, exercitarea acţiunii penale este împiedicată de neefectuarea expertizei?
Art. 184
Expertiza medico-legală psihiatrică
(3) Expertiza medico-legală psihiatrică se efectuează după obţinerea consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi supusă expertizei, exprimat, în prezenţa unui avocat ales sau din oficiu, în faţa organului judiciar, iar în cazul minorului, şi în prezenţa ocrotitorului legal.


Prin ”persoana ce urmează a fi supusă expertizei” se înțelege suspectul sau inculpatul?

Prin ”persoana ce urmează a fi supusă expertizei” se înțelege persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală?
Discuție O întrebare
Art. 184
Expertiza medico-legală psihiatrică
(1) În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării.
....................................................
(3) Expertiza medico-legală psihiatrică se efectuează după obţinerea consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi supusă expertizei, exprimat, în prezenţa unui avocat ales sau din oficiu, în faţa organului judiciar, iar în cazul minorului, şi în prezenţa ocrotitorului legal.


Dacă expertiza medico-legală psihiatrică se efectuează după obţinerea consimţământului scris al persoanei ce urmează a fi supusă expertizei, ”examinarea” de la alin.(1) se efectuează tot după obţinerea consimţământului scris al acelei persoane?
Discuție Lămurire
Art. 184
Expertiza medico-legală psihiatrică
(1) În cazul infracţiunilor comise de minorii cu vârsta între 14 şi 16 ani, în cazul uciderii sau vătămării copilului nou-născut ori a fătului de către mamă, precum şi atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării.


Având în vedere că se stabilește termenul de prezentare în vederea examinării (acea examinare, o examinare indicată în textul dat) și NU termenul de prezentare în vederea unei examinări (o examinare care ar putea fi prealabilă; medicală sau psihologică), se pune întrebarea:
Prin ”termenul de prezentare în vederea examinării” se înțelege ”termenul de prezentare în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice”?
Conform art. 5 k) din legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, prin discernământ se înțelege componenta capacității psihice, care se referă la o faptă anume și din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conținutul și consecințele acestei fapte.

Întrebare:
Dacă prin discernământ se înțelege componenta capacității psihice, care se referă la o faptă anume și din care decurge posibilitatea persoanei respective de a aprecia conținutul și consecințele acestei fapte, iar expertiza medico-legală psihiatrică dispusă în baza art. 184 din CPP are ca scop stabilirea discernământului suspectului sau inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, prin stabilirea discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii infracţiunii ce face obiectul acuzaţiei se înțelege stabilirea componentei capacității psihice, care se referă la fapta (infracțiunea) ce face obiectul acuzației și din care decurge posibilitatea suspectului/inculpatului de a aprecia conținutul și consecințele acestei fapte?
tgeorgescu a scris:
Ca si in ce priveste casatoria intre homosexuali, aceasta chestiune nu este discriminare, ci o alegere politica intemeiata pe traditiile (militare ale) Romaniei.

Chestiunea e mai mult teoretica, in practica statul roman nu are bani sa inzestreze o armata de masa cu arme moderne, iar in ce priveste dusmanul potential cel mai probabil, el detine arma atomica si doar prin a ameninta cu folosirea ei ar produce mari probleme Romaniei (de ex. panica).

În privința serviciului militar obligatoriu pentru bărbați, este o chestiune de discriminare.

Obligarea la efectuarea serviciului militar implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, iar această măsură trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu.
Constituţia României
Art. 53
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.


Prevederile articolului 53 nu pot fi extinse asupra articolului 4, întrucât prin acest articol nu se reglementează vreun drept sau vreo libertate. Articolul 4 consacră un principiu general - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, iar restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi nu poate să aducă atingere unui principiu general. Având în vedere că ”România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială”, toţi cetăţenii, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială, au obligaţia de a apăra ţara.