Pluguşorul… pentru toţi
Aho ! aho ! copii şi fraţi
Mai staţi puţin şi nu mânaţi
(Aici o scot p-aia cu boi
Că nu prea mai sunt pe la noi
Mai sunt puţini, dar nu mai ară
S-au pus conducători de ţară)
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi
Dar staţi măcar şi m-ascultati...
Că uite acu' se duce anul,
ªi noi încă mai dăm cu banul !?
Că nu ştim anul care vine,
O fi mai rău, o fi mai bine ?
Eu zic noroc şi la mai mare.
Aş pune totuşi o-întrebare...
Ca omul care n-a-nţeles,
Cum de-a ieşit ce n-am ales ?
La noi de fapt orice se poate,
Când uni ştiu să dea din coate.
Am vrut morţiş ca să-i schimbăm,
ªi-acuma tot cu ei "dansăm".
Dar hai să nu stric anişorul
ªi să va cânt cu pluguşorul.
Cândva , pe vremuri, într-un an
S-ar fi sculat unul Traian...
Voinic, în şa s-a ridicat
ªi peste câmpuri s-a uitat
Ca să-şi aleagă loc curat
Pentru arat şi semanat...
(Eccetera... a fost demult...
Traieni din aia nu mai sunt)
De câţiva ani ca un ecou
S-a ridicat altul din nou,
Dar nu să uite-n largul zării
Asta s-a pus în fruntea ţării.
ªi nu le are cu aratu’,
Doar cu minţitul şi furatu’.
ªi nu mai este singurel
Are şi-o liotă cu el.
Mânaţi flăcăi şi m-ascultaţi,
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi...
Păi începând cu Ceauşescu,
ªi după el... nea’ Iliescu,
Savantu’ de Constantinescu
ªi marinarul de Băsescu,
Toţi într-o oală pot să-i pun
Cu toţii au ceva comun;
Nu, nu e „escu” de la coadă...
Felul cum fură la grămadă
ªi cum ne mint de-atâţia ani
Când vine vorba despre bani.
Nu mă-ntrebati de unde ştiu,
Cu-atâtea probe pot să viu...
Am strâns în douăzeci de ani
Cât să-mi ajungă să condamn,
Cam tot ce mişcă prin Balcani
ªi nu sunt simple speculaţii
Ci zeci de mii de declaraţii
Ce singuri le-au scăpat din gură
Tot acuzându-se că fură.
De ce nu-i arestat niciunul !?!?
Păi ci’n să facă pe nebunul ?
Că ăi de-ar trebui s-o facă
Mănâncă din aceaşi troacă.
Mânaţi flăcăi şi m-ascultaţi,
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi...
Dar hai să-o luăm de la-început,
ªi să vedem ce-au mai făcut
În anul care a trecut.
Au început promiţător...
ªi-au mărit leafa binişor,
Că au destule cheltuieli...
Dece intraţi la bănuieli !?!?
Îşi puseră ventilatoare
Din alea purificatoare,
Să facă aerul mai tare
Să nu adoarmă la votare.
Dar credeţi că le-a folosit...
Că mai tot anul au dormit.
Îşi mai schimbară din maşini
Că-n alelalte erau spini.
Îşi mai dădură nişte legi
Din alea... cred că mă-înţelegi.
Mai puseră o moţiune...
Aşa... ca... pentru naţiune.
ªi câte fonduri împărţiră...
Nu ştim unde le cheltuiră,
Dar asta n-are importantă,
Aici e vorba de prestanţa.
ªi câte treburi n-au făcut,
Că mă şi mir cum de mai sunt
Din milioan'le cheltuite
Cam câte pensi-ar fi mărite ???
Dar ce le pasă dumnealor
Că bani sunt de la popor.
-----------------------------
Cum pentru voi... păi aţi uitat ?
În ziua-în care i-aţi votat,
Nu va-ţi primit punga cu sare
Chiar la votare... la intrare ?
Ia ziceţi... berea şi cu micii
Nu vi-i dădură tot amicii ?
-----------------------------
ªi uite-aşa se duse anul...
Parlamentarul îşi luă banul...
ªi tot război după război,
Îi cam duru în cot de noi.
Pe noi, cei care i-am ales,
Ne cam trimise la cules.
Mânaţi flăcăi şi m-ascultaţi,
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi...
Acum când anul se sfârşeşte
Tot în războaie îi găseşte.
Vestita luptă pe ciolan
Ce-o ştim de douăzeci de ani.
Cu-o singură deosebire...
Ciolanul s-a făcut "subţire".
Aproape c-a ajuns un os,
ªi nu mai e prea mult de ros.
Dar nu te pune cu alesul,
Că nu degeaba poartă fesul.
Prin mintea lui trecu o briza...
Să învelească osu'n criză,
Să fie puţinel mai gros,
Să aibă şi 'mnealor de ros.
Aşa ca ce mai tura, vura,
Degeaba o să căscaţi gura,
Că nu e pensia prea mare...
Că nu sunt bani în buzunare...
Că ei cu mintea lor deşteaptă,
V-au spus demult ce va aşteaptă.
Aşa că-n anul care vine
Să nu credeţi că e mai bine.
Dece merg treburi'le pe dos ??
Păi... acum sunt mai mulţi la ros.
Asta aşa ca să-nţelegi
De ce dădură-acele legi,
Cu care-ţi luară din salariu
Siti mai goliră buzunarul.
ªi-apoi şi cea cu TVA
De te goli aşişderea.
Că nici-o lege de-asta-n UE
Oricât ai caută-o nu e...
ªi-atunci mă-ntreb nedumerit
În care UE-am nimerit ???
Mânaţi flăcăi şi m-ascultaţi,
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi...
ªi-atunci de ce vă mai miraţi
ªi tot mereu vă întrebaţi ?
De ce vor toţi să nu ne vadă ?
De ce suntem tot timpu-n coadă ?
De ce mereu tot ei să fie ?
De ce, dacă-i democraţie ?
De ce ne mint de-atâţia ani ?
De ce la medici le dai bani ?
De ce 'nea Ilici mai "trăieşte" ?
De ce Băsescu mai vorbeşte ?
De ce Vanghele e primar ?
De ce nu-s bani de buzunar ?
De ce judecătorii fură ?
De ce noi tot tăcem din gură ?
De ce sunt drumurile stricate ?
De ce maşinile-s taxate ?
De ce ne tot scumpesc benzina ?
De ce nu ne măresc chenzina ?
De ce ne minte Tăriceanu ?
De ce, de ce, de ce.....tot anu'.
De ce tot timpu-s inundaţii ?
De ce n-avem şi irigaţii ?
De ce românii fug din ţară ?
De ce dorm muştele pe-afară ?
De ce ne ninge şi ne plouă ?
De ce e dimineaţă rouă....... ?
ªi alte mii de întrebări.....
Parcă s-au strâns din patru zări.
ªi ca şi cum n-ar fi îndeajuns,
Niciuna n-are un răspuns.
Atâtea îs, că îi totuna,
De mi-aş mai pune şi eu una.
Cam ce-ar mai trebuii să fie,
Să-ajuga cioara....ciocârlie ?
Mânaţi flăcăi şi m-ascultaţi,
N-aveţi cu biciu’-n ce să daţi...
ªi fiindcă tot se schimbă anul
Eu nu le zic decât o vorbă,
Să le ramana'n gât ciolanul...
ªi nu le dăm un gram de ciorbă...
-----------------------------
Iar vouă dragii mei vă spun
S-aveţi un an frumos şi bun
Cu bucurii şi sănătate
Că e mai bună decât toate.
La anul şi la mulţi ani
ªi nu vă mai gândiţi la bani
Că n-am venit să fac urări
Să vă scobiţi la buzunări.
(Acesta-i pluguşorul pentru toţi
Imprăştie-l si tu pe unde poţi.)
MAMÃ TARÃ
-Adrian Paunescu-
Cu lacrimi ti-as scrie, batrâna mea tara,
Un cântec facut dintr-un lut absolut,
Copii sa-ti creasca, dusmanii sa-ti piara,
Sa fii viitor, si prezent, si trecut.
La tine eu vin înainte de lupta,
Si stau în genunchi si iertare îti cer,
Si lancea îti jur sa-mi ramâna nerupta,
Si daca-mi ceri, pentru tine sa pier.
Ce ochi de lumina, ce ochi ai tu, MAMÃ,
Pe noi în lumina si mila ne cresti,
Si vorbele tale curate ne cheama,
Din toate stravechile Tari Românesti.
Eu MAMÃ îti zic, dar aud ca-ti spun TARÃ,
Cu lacrima-ti scriu nestirbit juramânt:
Lumina din ochii tai buni sa ma doara
Oricât s-o-ntâmpla sa traiesc pe pamânt.
Si cum sa te dau pentru alta pe lume?
Comert cum sa fac cu un deal de stramosi?
Al tau sunt eu TARÃ, cu fapte si nume,
Ca-n colt de batista pe steag sa ma cosi.
Da-mi pietre sa car, da-mi pe limba tarâna,
În oase rastoarna-mi fiertura de stea,
Acopera-mi ochii si taie-mi o mâna,
Al tau sunt de-a pururi, tu, MAMÃ a mea.
C-a fost adevar sau vis sau reclama,
De mic am aflat un cuvânt, Dumnezeu.
Al LUI feminin îi esti tu, TARÃ MAMÃ,
Puterea suprema a tot ce-i mai bun.
Iubire deplina si fara conditii
Nu-ti dau daca-mi dai, ci-s al tau fiindca sunt,
Prin mine datori îti sunt înca scitii,
MAMÃ, tu, TARÃ, CUVÂNTULE SFÂNT!
Scumpa tara romaneasca
-de George Cosbuc-
Scumpa tara romaneasca,
Cuib in care ne-am nascut,
Camp pe care s-a vazut
Vitejia stramoseasca,
Scumpa tara romaneasca,
Te salut!
Si-a mea frunte ti se-nchina
Ca naintea unui sfant,
Caci, desi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plina.
Sa te vad mereu regina
Pe pamant.
Sa ai viata de vecie,
Sa sporeasca-al tau popor;
Sub stindardul tricolor
Sa nu vezi decat fratie,
Si-atunci, dac-o fi sa fie,
Pot sa mor!
Patria romana
- George Cosbuc-
Patria ne-a fost pamantul
Unde ne-au trait stramosii,
Cei ce te-au batut pe tine,
Baiazide, la Rovine,
Si la Neajlov te facura
Fara dinti, Sinane,-n gura,
Si punand dusmanii-n juguri
Ei au framantat sub pluguri
Sangele Dumbravii-Rosii. -
Asta-i patria romana
Unde-au vitejit stramosii!
Patria ne e pamantul
Celor ce suntem in viata,
Cei ce ne iubim frateste,
Ne dam mana romaneste:
Numai noi cu-acelasi nume,
Numai noi romani pe lume
Toti de-aceeasi soarta data,
Suspinand cu toti odata
Si-avand toti o bucurie;
Asta-i patria romana
Si ea sfanta sa ne fie!
Patria ne-o fi pamantul
Unde ne-or trai nepotii,
Si-ntr-o mandra Romanie
De-o vrea cerul, in vecie,
S-or lupta sa ne pazeasca
Limba, legea romaneasca
Si vor face tot mai mare
Tot ce romanismul are:
Asta-i patria cea draga
Si-i dam patriei romane
Inima si viata-ntreaga.
Suntem aroganţi
-Adrian Paunescu-
Suntem răi şi aroganţi,
I-ncurcăm pe guvernanţi,
Vrem mâncare şi copii
ªi ne place să fim vii,
Mama noastră de zbanghii!
Degeaba vă miraţi mereu
Că nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumină sus,
Când nu-i dreptate pe pământ.
Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificăm, stângaci,
Cu milioane de bogaţi
ªi miliarde de săraci?
Măcar pentru aceşti copii
Un alt noroc să fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin şcoli cu preţ redus.
Bătrânii noştri mor uitaţi,
Pe-acelaşi tragic aisberg,
Că, la bolnavi de vârsta lor,
Salvările nici nu mai merg.
ªi, după tot ce-am îndurat,
Când mai umili şi când mai bravi,
Tot noi, cei pedepsiţi din Est,
Mai devenim o dată sclavi.
ªi după ce c-am suportat
Al rinocerilor arest,
Tot noi plătim impozit nou,
Pe toate rănile din Est.
De libertate amăgiţi,
În fostul nostru lagăr mort,
Azi, nu ne duce nicăieri
Umilul nostru paşaport.
Iar, dacă nemţii s-au unit,
Sfidându-şi ultimul infarct,
De ce aceiaşi păpuşari
Pe noi, românii, ne despart?
Deocamdată n-am aflat
Un singur şef să fi venit,
Să facă bine pe pământ
De dragul omului cinstit.
E totul numai interes
ªi tot aşa va fi mereu,
O lume fără sens moral,
Ce l-a ucis pe Dumnezeu.
avocatnet.ro explicăm legislația
Gabriela Pintea, Consilier juridic
rosu gheorghe 
justitiarul3 
Andreea-Ionescu