Stiati ca...

Secretul finlandezilor
De ce este atit de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 12 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamina ?
Programul lui Saili (15 ani)
07:45 - Saili asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la fiecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe fiii lor sa fie independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor îi duc cu masina pana la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nicio hirtie pe jos, niciun grafitti pe ziduri.
09:15 - Orele de scoala dureaza 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara. Restul il alege scoala, in acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si, bineinteles, gratuita, dar cu instalatii demne de un colegiu "scump" din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cate un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de timplarie, schiuri ... O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mancarea e gratuita.
12:00 - Mancare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pana dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor.
16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cand se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu.
18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamana) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun.
20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu.
Facilitati oferite de stat.
- Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca.
- Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200.000 de euro, de la gradinita pana la absolvirea unei universitati. Sunt banii cel mai bine folositi din impozite.
- Studentii platesc doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
- Elevii au un respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt.
Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara, spune:
"Cand îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor".
-Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un examen, "pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data". Se studiaza pana cand se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata.
Ziua de lucru a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gandirea critica si se discuta.
Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Intrebat daca este fericit, fara sa clipeasca, Saili va raspunde "da".
Exista un secret.
Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii !
Textul trebuie citit de toti profesorii, parintii si bunicii pe care-i cunoasteti ! Poate il citeste si careva de prin minister, guvern si Parlament !
In loc de morala sau invataminte.
-Eşti inteligent, dacă nu crezi decât jumătate din ce ţi se spune; eşti înţelept, dacă ştii care jumătate !
-În viaţă nu primeşti ceea ce meriţi, ci doar ce negociezi !
-Viaţa poate fi inţeleasă privind în urmă, dar trebuie trăită privind inainte !

*Ce nu prea (mai) stim despre mecanica fina a organismului *

*1. Amprenta de pe limba
Nu scoate limba daca vrei sa-ti ascunzi identitatea. La fel ca si în cazul amprentelor digitale, toata lumea are si o amprenta linguala unica!
*2. Napârlesti
Animalul de casa nu e singurul care are o problema de napârlire. Oamenii pierd aproximativ 600 000 particule de piele în fiecare ora. Astfel se aduna cam 750 g în fiecare an.
*3. Câte oase ai?
Un adult are mai putine oase decât un bebelus. Ne începem viata cu 350 oase, dar deoarece oasele fuzioneaza în timpul cresterii, sfârsim prin a avea doar 206 la vârsta adulta.
*4. Intestine lungi
Intestinul subtire este de aproximativ 4 ori mai mare decât înaltimea persoanei. Daca nu ar fi extrem de înfasurat, lungimea sa de aproximativ 7 metri, nu ar încapea în cavitatea abdominala, si am face mizerie în jurul nostru…
*5. Bacteriile
Acum chiar ca ti se va ridica parul pe spinare: fiecare centimetru patrat de piele apartinând corpului uman este populat cu 32 milioane bacterii, însa, din fericire, majoritatea sunt pasnice.
*6. Sursa mirosului corporal
Sursa subsuorilor sau a picioarelor urât mirositoare este transpiratia. O pereche de picioare are 500 000 glande sudoripare, care produc peste 500 ml transpiratie zilnic.
*7. Viteza stranutului
Aerul care iese în timpul stranutului poate avea pâna la 250 km/h, iata deci un motiv bun pentru a-ti acoperi nasul si gura când stranuti sau pentru a te feri când te simti amenintata.
Strănutul părăsește cavitatea bucală cu viteza de aproximativ 250 km/h, de aceea el este foarte periculos în condițiile în care persoana care strănută încearcă să îl controleze. Dacă strănutul este prea puternic, aceasta își poate rupe o coastă. Dacă se încearcă reținerea strănutului, în creier sau în măduva spinării se poate sparge vreo venă, fapt care poate avea consecințe letale. Dacă persoana se forțează să își țină ochii deschiși, aceștia pot ieși din orbite.
*8. Distanta parcursa de sânge
Sângele calatoreste mult prin corp. În fiecare zi, el strabate 96000 km prin vasele sangvine din corp, iar inima pompeaza zilnic 7600 kg sânge prin aceste vase.
*9. Cantitatea de saliva
S-ar putea sa nu vrei sa înoti în scuipat, însa daca l-ai pastra pe tot, ai putea! Într-o viata, o persoana produce aproximativ 25000 litri de saliva, destul pentru a umple doua piscine!
*10. Cât de tare sforai?
Pâna la vârsta de 60 ani, 60% dintre femei si 40% dintre barbati vor sforai. Nivelul de zgomot produs de sforait poate varia de la 60 pâna la 80 decibeli, asta înseamna ca se aude ca si cum ai sparge un zid de beton cu bormasina. Zgomotele de peste 85 decibeli sunt considerate periculoase pentru urechea umana.
*11. Culoarea parului si bogatia sa
Blondele se pot distra sau nu mai mult, dar cu siguranta au mai mult par. Culoarea parului depinde de densitatea sa, iar blondele (naturale) sunt în vârful listei. În general, capul uman numara 100000 foliculi pilosi, fiecare dintre ei fiind capabil sa produca 20 fire de par pe durata de viata a unei persoane. Blondele au aproximativ 146.000 foliculi, brunetele 110.000 foliculi, fetele cu parul saten au chiar 100 000, iar roscatele sunt cele mai dezavantajate, cu numai 86.000 foliculi.
*12. Câte mirosuri retii?
Nasul omului nu este la fel de sensibil ca cel al câinelui, însa îsi poate aminti 50.000 mirosuri diferite.
*13. Cresterea unghiilor
Daca îti tai unghiile de la mâini mai des ca pe cele de la picioare, e normal. Unghiile care sunt expuse si care sunt folosite cel mai des cresc mai repede. De asemenea, unghiile cresc mai repede la mâna cu care scrii si la degetele mai lungi. În medie, unghiile cresc cu aproximativ 2.5 mm în fiecare luna.
*14. Greutatea capului
Nu e de mirare ca bebelusii nu reusesc sa-si tina capul în primele luni de viata: capul uman reprezinta 1/4 din lungimea noastra totala la nastere, si numai 1/8 din aceasta la vârsta adulta.
*15. Nevoia de somn
Omul poate rezista fara somn destula vreme, însa 11 zile îi sunt fatale. Dupa 11 zile de nesomn, vei adormi… pe vecie!
*16. De ce plângi de fericire?
Expertii nu stiu sigur de ce, însa au o pista. Se pare ca râsul si plânsul sunt reactii fiziologice similare: ambele apar în situatii emotionale puternice, si nu se pot opri atunci când vrem noi. Noi asociem plânsul cu tristetea, însa lacrimile sunt declansate de o varietate de emotii. Se pare ca atât plânsul, cât si râsul, pot usura un eveniment stresant, contracarând efectele cortizonului si adrenalinei. Asadar, poti sa te consideri norocoasa daca râzi pâna-ti dau lacrimile.
*17. De ce îti dau lacrimile de la ceapa?
Atunci când tai o ceapa, îi rupi celulele, eliberând enzime care produc un gaz, derivat de sulfoxid. Când gazul ajunge la nivelul ochilor, el reactioneaza cu lacrimile si produce o cantitate mica de acid sulfuric, provocând durere. Creierul le semnaleaza apoi glandelor lacrimale sa produca mai multe lacrimi pentru a spala ochii de substanta toxica.
Cu cât tai mai multa ceapa, cu atât se va produce mai mult acid sulfuric si cu atât vei lacrima mai tare. Reactia chimica produsa la taierea cepei este de fapt un mecanism de aparare al plantei, care a evoluat astfel pentru a se apara de daunatori. Pentru a lacrima mai putin, tine ceapa la frigider înainte de a o taia: temperaturile scazute încetinesc eliberarea enzimelor.
*18. De ce îti pocnesc articulatiile?
În interiorul capsulei formate de articulatii se afla un lubrifiant, numit lichid sinovial, care contine gaze dizolvate. Atunci când întinzi articulatia, comprimi de fapt fluidul din interiorul ei, fortând gazele bogate în azot sa plece din lichidul sinovial. Eliberarea „aerului” din capsula articulatiei provoaca acel „trosc” pe care îl auzi. Odata ce gazele sunt eliberate, articulatia devine mai flexibila.
Probabil ca ai observat ca articulatia nu mai pocneste o vreme, dupa ce ai auzit-o. Acest lucru se întâmpla deoarece gazele eliberate se resorb în lichidul sinovial în aproximativ 15-30 minute. Daca îti place sa-ti trosnesti articulatiile degetelor, trebuie sa stii ca acest lucru nu duce la artrita, dar poate duce la scaderea puterii în acea mâna.
*19. Ce provoaca pielea de gaina?
Pielea de gaina (numita si piloerectie) se formeaza atunci când ti-e frig sau frica. Muschii de dimensiune mica de la baza fiecarui fir de par se contracta si dau acea aparenta de mini-dealuri pe piele. Acest fenomen era perfect justificat pe vremea stramosilor nostri cu blana (?!), care reuseau sa prinda un strat de aer între peri, realizând astfel termoizolatia. În plus, zburlirea parului avea un efect de intimidare pentru dusmani, facând ca omul sa para mai mare si mai fioros (!). În ziua de azi pielea de gaina nu mai are niciun sens, iar daca vrei s-o eviti îmbraca-te gros si evita filmele de groaza.
*20. De ce ti se zbate ochiul?
Acest fenomen comun si enervant poarta numele de miokimie, si este probabil provocat de o anomalie a unui nerv. De asemenea, expertii cred ca si oboseala, stresul, alimentatia de proasta calitate, alergiile, alcoolul si cafeina cresc incidenta fenomenului. Din fericire, acesta este un fenomen benign, ce trece în general de la sine.
*21. De ce ti-e frig mereu?
Temperatura corporala este reglata în creier, mai precis în hipotalamus, care îi semnaleaza corpului sa cedeze caldura pe vreme calda si sa capteze caldura (sa tremure pentru a provoca caldura în muschi) pe vreme rece. Fierul joaca un rol în acest proces, asa ca oamenii care sufera de anemie au adesea senzatia de frig.
Circulatia proasta (datorata hipertensiunii sau medicamentelor) pot lasa extremitatile fara caldura. De asemenea, hipotiroidia poate încetini metabolismul pâna în punctul în care corpul nu mai genereaza suficienta caldura. Un studiu recent a sugerat chiar ca ar exista o predispozitie genetica în ceea ce priveste toleranta la frig. Ce poti face? Manânca alimente bogate în fier (maruntaie, fasole, vegetale verzi) si evita nicotina, care provoaca constrictia vaselor sangvine.
*22. Toti copiii se nasc fara pistrui?
Copiii se nasc uneori cu semne, însa niciodata cu pistrui. Pielea produce pistruii facând exces de pigment, ca raspuns la expunerea solara. Pe masura ce ne expunem la soare, ADN-ul celular începe sa se distruga, aparând pistruii. De aceea este bine sa ne dam cu crema cu factor de protectie înalt (30) si sa mergem la dermatolog daca observam ca ne umplem de pistrui.
*23. Ce provoaca furnicaturile?
Numite si parestezii, furnicaturile si amortelile sunt provocate de fluxul sangvin redus catre un nerv presat. Daca stai prea mult într-o pozitie ciudata sau chiar si cu picioarele încrucisate, poti apasa pe un nerv îndeajuns de tare pentru a-i întrerupe comunicarea cu creierul, provocând „adormirea” picioarelor.
Parestezia se simte în general în extremitati (mâini, picioare si glezne). Simpla modificare a pozitiei este de ajuns pentru a restabili comunicarea nervului cu creierul. Uneori, aceste furnicaturi pot fi însa semn al unor boli serioase, precum diabetul sau lupusul, caz în care ele nu dispar la modificarea pozitiei corporale.
*24. Guma de mestecat si brânza îti pastreaza dintii frumosi?
De fiecare data când manânci, bacteriile din gura reactioneaza cu mâncarea si formeaza un acid organic ce duce la aparitia cariilor. Saliva dilueaza însa acest acid si reuseste sa contracareze procesul. Guma de mestecat stimuleaza salivatia, deci este benefica.
În ceea ce priveste brânza, grasimile acesteia pot actiona ca o bariera protectoare pentru dinti; ea contine de asemenea calciu si fosfati, care descurajeaza placa dentara si întaresc dintii. Ca sfaturi preventive împotriva formarii cariilor, tine minte: limiteaza gustarile între mese, mesteca guma fara zahar dupa mese si termina-ti masa cu câteva bucatele de brânza.

Stiati ca.....

Ştiaţi că… La 15 mai 1838 s-a născut pictorul Nicolae Grigorescu, în satul Pitaru, judeţul Dâmboviţa?
Nicolae Grigorescu se naşte în satul Pitaru (judeţul Dâmboviţa), fiind al şaselea copil al lui Ion şi al Ruxandrei Grigorescu. În 1843, când îi moare tatăl, familia se mută la Bucureşti, în Mahalaua Cărămidarilor, în casa unei mătuşi.
După o timpurie ucenicie (1848-1850) în atelierul miniaturistului şi pictorului de biserici ceh Anton Chladek (1794-1882), execută icoane pentru biserica din Băicoi (judeţul Prahova) şi Mănăstirea Căldăruşani. În 1856, realizează compoziţia istorică Mihai scăpând stindardul, pe care o prezintă Domnitorului Barbu Ştirbei, împreună cu o petiţie prin care solicită un ajutor financiar pentru studii. În anii 1856-1857, pictează biserica nouă a Mănăstirii Zamfira (judeţul Prahova), apoi, până în anul 1861, biserica Mănăstirii Agapia. La intervenţia lui Mihail Kogălniceanu, care îi apreciază calitatea picturii, primeşte o bursă pentru a studia la Paris.
În toamna anului 1861, tânărul Grigorescu pleacă la Paris, unde intră la Şcoala de Belle-Arte, frecventând atelierul lui Sébastien Cornu (1804-1870), unde este coleg cu Auguste Renoir (1841-1919). Conştient de propriile-i lacune în formaţia artistică, va studia în primul rând desenul şi compoziţia. Părăseşte însă curând acest atelier şi, atras de concepţiile artistice ale Şcolii de la Barbizon, se stabileşte în această localitate, desăvârşindu-şi educaţia picturală prin asimilarea experienţei unor artişti ca Jean-François Millet (1814-1875), Camille Corot (1796-1875), Gustave Courbet (1819-1877) şi Théodore Rousseau (1812-1867). Influenţat de acest mediu artistic, Grigorescu este preocupat de însuşirea unor modalităţi novatoare de expresie artistică, în atmosfera cultului pentru pictura en plein air, ce pregăteşte apropiata afirmare a impresioniştilor.
În cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1867), participă cu şapte lucrări, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Ţigăncuşă, revine de câteva ori în ţară şi, începând din 1870, participă la Expoziţiile artiştilor în viaţă şi la cele organizate de Societatea Amicilor Bellelor-Arte. În anii 1873-1874, face călătorii de studii în Italia (Roma, Neapole, Pompei), Grecia şi la Viena.
În 1877, este chemat să însoţească armata română în calitate de “pictor de front”, realizând la faţa locului, în luptele de la Griviţa şi Rahova, desene şi schiţe ce vor sta la baza unor compoziţii.
Din 1879 până în 1890 lucrează îndeosebi în Franţa, fie în Bretania, la Vitré, fie în atelierul său din Paris. Revenit în ţară, deschide mai multe expoziţii personale la Ateneul Român, între anii 1891 şi 1904.
Din 1890, se stabileşte în ţară şi se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârşită variaţie a motivului, pictează portrete de ţărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de ţară şi numeroase peisaje cu specific românesc.
În 1899, este ales membru al Academiei Române, fiind primul artist plastic căruia i se face această onoare.
Nicolae Grigorescu se stinge din viaţă la 21 iulie 1907 la Câmpina. În atelier, pe şevalet, se afla ultima sa lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

UN CITAT :

"Copiii din ziua de azi iubesc luxul. Nu au maniere, disprețuiesc autoritatea și dovedesc lipsă de respect față de bătrâni. Nu se mai ridică în picioare când oamenii în vârstă intră în încăpere. Își contrazic părinții, mănâncă în grabă delicatesele la masă, stau picior peste picior, și sunt tirani cu profesorii.
Tinerii din ziua de azi nu se gândesc decât la ei înșiși. Nu au pic de respect pentru părinți sau persoane în vârstă. Vorbesc ca și cum ei înșiși ar ști totul și ceea ce noi considerăm înțelepciune este lipsit de relevanță pentru ei. Cât despre fete, sunt directe, lipsite de modestie și nefeminine în limbaj, comportament și îmbrăcăminte."
(Socrate (470 î.Hr. – 7 mai 399 î.Hr)

Au trecut 2400 de ani...
URAAAA ! Am ajuns !... de unde am plecat !

Puțini știu însă că, atunci când Socrate spunea asta, Atena tocmai se prăbușise deja din cauza acestei realități sociale decadente, moleșită de bunăstare, pierduse toate războaiele și era ruinată.
Când Socrate le-a pus în față aceasta oglindă, soluția imediată a fost... condamnarea lui la surghiun sau sinucidere !
Și astfel, toate lucrurile inteligente care s-au spus vreodată, pun în evidență unicul lucru neperisabil din patrimoniul universal: prostia comunităților umane.
Și s-a rejudecat procesul...

După 2500 de ani
Filosoful antic grec Socrate, care a plătit cu viața pentru învățătura și activitatea sa neconformistă, a fost achitat în 2012 după 2500 de ani de la moarte, într-un proces rejudecat, simbolic, în Grecia, fiind reprezentat de zece avocați și apărători ai drepturilor omului, rejudecarea procesului fiind organizată de Fundația Onassis.

Nevasta şefului de gară

In toamna anului 1911 a avut loc aniversarea a 57 de ani a Teatrului Naţional din Craiova fondat în 1854), director fiind Emil Gârleanu, iar secretar literar Liviu Rebreanu.
Din Capitala României se urcă în acelaşi compartiment al trenului spre Cetatea Banilor - Craiova, scriitorii: Victor Eftimiu, Octavian Goga şi Ştefan O. Iosif. Pe la Slatina sau Piatra Olt, la una din ferestrele gării, probabil locuinţa şefului, o tânără femeie privea trenul şi-i urmărea plecarea, cu melancolie. Şi-n ritmul roţilor, cu imaginea acelei tinere femei în suflet - cei trei amintiţi mai sus, "am început să scandăm", scrie V. Eftimiu, poezia "Nevasta şefului de gară", apărută sub o triplă semnătură în revista Flacăra:
Ducându-şi viaţa solitară,
Un suflet trist şi visător,
Nevasta şefului de gară
S-a îndrăgostit de-un călător.
Dar trenul a plecat, şi-n goana
Cu care monstrul a trecut
În suflet i-a lăsat icoana
Frumosului necunoscut.
De-atunci trec zile, nopţi de-a râdul
Şi trenuri trec neîncetat.
Ea stă şi astăzi, aşteptându-l
La geamul veşnic luminat.
Şi trenuri vin şi pleacă iar
Şi nu ştiu rănile ce-o dor.
Nevasta şefului de gară
S-a îndrăgostit de-un călător !
La un moment dat a venit în vagonul/ compartimentul celor trei, Cincinat Pavelescu care, ascultând "creaţia", propuse alt final:
Şi trenuri vin şi pleacă iar
Şi plictisită-ntr-un târziu,
Nevasta şefului de gară
A deraiat c-un macagiu.
Şi iată cum, în anul de graţie 1911, s-a realizat colaborarea a patru poeţi români în drum spre Cetatea Banilor.