Raspunderea avocatului

AVLIL a scris:

Cu avocatul care e specialist, el poate spune ca e specialist in litigii etc... nu in contracte. Toata lumea stie, inclusiv judele in fata caruia va comparea un astfel de dosar, ca nimeni nu poate sti si comunitar si penal si contracte si administrativ si ... si ... Asa ca e discutabil.

In mare sunt de acord cu tine, insa specializarea nu se judeca in interiorul unei profesii, ci in comparatie cu "omul mediu" (sau cum zice o colega, un copil de clasa a opta putin batut in cap). Fata de criteriul omului fara cunostinte juridice, avocatul e intotdeauna specialist.

AVLIL a scris:

MIe nu mi se pare normal sa-i spui clientului ca se rezolva. Asta spune un electrician...

Cel mai bine cred ca a sintetizat asta Ileana Vulpescu in Arta Conversatiei: " Ce iese din mana omului se masoara, se cantareste. E bun sau nu e bun. Dar ce iese din mintea lui? Cine e judecatorul - suprem, impartial - care judeca lucrul iesit din mintea omului si care sa-l incredinteze pe cel care munceste cu mainile ca lucrul acela al mintii e bun, nu numai pentru ca asa i se pare judecatorului, ci fiindca el e bun in mod absolut? Cine sa-l incredinteze pe cel care-si masoar priceperea cu metrul si cu balanta ca ceva ce nu se poate masura astfel e bun? Un surub e bun sau nu e bun. El nu poate starni controvesrse. Dar cu ce sa-l convingi pe cel care munceste cu bratele ca un lucru venit din stricta sfera a mintii e bun sau nu, cand acel lucru straneste atatea controverse? Pe cine sa creada acela: pe cel cu ditirambii sau pe cei cu hula?"

Referitor la JH, cred ca uneori folosul e injust; omul poate dadea altui avocat 1 leu, aici a dat 3 lei tocmai pentru ca stia sigur ca va castiga. Folosul e injust pentru ca acordul s-a facut tocmai luand in considerare clauza nula, fara de care clientul nu ar fi incheiat contractul. Daca acel client arata ca fara promisiunea in cauza nici nu se gandea sa-l angajeze pe avocat, atunci avocatul a primit tocmai pentru aia o suma de bani. Pe o clauza ilegala. Nula.
Din pacate, stiu si din practica astfel de cazuri. :((


Mde mai AVLIL s-ar putea sa ai dreptate...
totusi cred ca-i problematic...
"scopul" dobandirii unui folos material injust... chiar daca ajungem la concluzia ca folosul material e injust... avocatul trebuie sa fie actionat tocmai in scopul acesta, fiind totodata constient ca acel contract de asistenta juridica e cel putin dicutabil si vrand sa obtina prin aceasta un honorar care nu i s-ar cuveni...
Si asta ar trebui sa dovedeasca procuratura... greu!!!

E greu, asa e! Asa cum e greu si ce spunea Andreea, sa arati ca un avocat NU e un specialist al dreptului... Desi as putea aduce atatia... :((
Mi-ai placut, Nicoleta... uite asa aratam ca avocatul roman nu e cel din filmele americane, doar avit de bani, ci ca are suflet si simtiri... Ca e bine sau rau, nu suntem noi in masura sa judecam...

Dar in mod clar e bun faptul ca suntem de acord cu principiile deontologice avocatesti si asta e bine.
Apropo, putem gasi poate si pe acolo ceva legat de promisiunea asta? :-/

Ar cam fi aplicabil art. 3.1.3. din codul deontologic:
"3.1.3. Avocatul nu acceptă să-i fie încredinţată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are competenţa necesară pentru a se ocupa de această cauză, fără a coopera cu un avocat care are competenţa necesară.
Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obligaţii, se află în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine."