Avand in vedere ca s-au afisat rezultatele concursului din ianuarie 2011 si ca threadul pt acel examen a ajuns deja la o cifra impresionanta de pagini si luand de asemenea in considerare ca incepand de astazi interesele multora dintre noi se despart (unii vor ramane acolo pt a dezbate probleme in legatura cu probele care urmeaza in concursul in curs de desfasurare), propun ca cei care au note sub 7.00 (si care vor sa dea examen in august) sa treaca pe acest thread, urmand ca dupa ultima proba din concursul aflat in desfasurare sa ni se alature si cei care, din nefericire, vor fi nevoiti sa dea si in august.
"Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că nu este întemeiată nici solicitarea recurentului inculpat de a-i fi recunoscută ca o circumstanţă atenuantă, în condiţiile art. 49 alin. (2) C. pen., starea de beţie în care s-a aflat la momentul comiterii faptei.
Potrivit dispoziţiei legale mai sus invocate, starea de beţie voluntară completă poate constitui, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă.
În doctrina penală se face deosebirea între diferite forme de beţie, de care sunt legate şi consecinţe juridice distincte.
Se face, astfel, distincţie între beţia accidentală şi beţia voluntară, după cum cel care a ajuns în această stare a voit sau nu acest lucru.
Beţia voluntară este starea în care ajunge o persoană care consumă voit băuturi alcoolice ori substanţe al căror efect ebriant îl cunoaşte. În doctrina penală, beţia voluntară este cunoscută sub două forme: beţie voluntară simplă şi beţie voluntară preordinată. Importanţa acestei distincţii constă în consecinţele juridice pe care le poate avea asupra răspunderii penale.
Beţia preordinată sau premeditată este întotdeauna o circumstanţă agravantă a răspunderii penale, deoarece persoana şi-a provocat anume această stare pentru a avea mai mult curaj în săvârşirea faptei ori pentru a o invoca drept scuză a săvârşirii faptei.
Beţia simplă poate fi dimpotrivă şi o circumstanţă atenuantă, căci făptuitorul, în momentul când şi-a provocat această stare, nu avea intenţia să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.
După gradul de intoxicaţie cu alcool ori alte substanţe, beţia poate fi: completă sau incompletă.
Beţia incompletă, după cum arată şi denumirea, se caracterizează prin aceea că intoxicaţia cu alcool ori alte substanţe ebriante este într-o fază incipientă, manifestată, de regulă, prin excitabilitate şi impulsivitate. În această stare, capacitatea persoanei de a înţelege şi de a voi nu este abolită, ci doar slăbită.
Starea de beţie este completă doar atunci când procesul de intoxicare cu alcool sau alte substanţe este atât de avansat încât a dus la paralizarea energiei fizice şi la totala întunecare a facultăţilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stăpână pe mişcările ei fizice şi neavând capacitatea de a înţelege şi a voi, aflându-se, în mod obiectiv, la limita stării de iresponsabilitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată în cauză că inculpatul nu s-a aflat într-o astfel de stare de beţie, respectiv în stare de beţie voluntară completă."
Din cate inteleg din aceasta decizie, varianta a) este cel mai des caz intalnita in practica.
Betia voluntara incompleta (cel mai des caz de "betie") constituie intotdeauna circumstanta agravanta.