Admitere INM 2012

"Daca legea mai favorabila e legea noua, se va aplica si in privinta pedepsei complementare.
Art 13 al 2 ar putea sugera faptul ca dispozitiile noi referitoare la pedepsele complementare se aplica retroactiv indiferent daca acestea sunt mai favorabile sau mai severe decat cele din legea veche. Se observa insa ca o asemenea interpretare ar fi in vadit dezacord cu art 15 al 2 Constitutie, care interzic retroactivitatea unei prevederi legale mai severe. De aceea textul legal poate fi considerat compatibil cu dispozitia constitutionala numai in masura in care vocatia de aplicare retroactiva s-ar concretiza exclusiv in ipoteza in care pedeapsa complementara din legea noua e mai favorabila. Astfel atunci cand pedeapsa principala a fost stabilita potrivit legii vechi, aplicarea pedepselor complementare se face dupa cum urmeaza:
- pedepsele complementare care au corespondent in legea noua se vor aplica in continutul si in limitele prevazute de aceasta , in masura in care sunt mai favorabile. Astfel nu se va putea depasi durata pedepsei complementare prevazute de legea veche si nici nu se va putea dispune pedeapsa din legea noua daca aceasta cunoaste o modalitate mai severa de executare.
- pedepsele complementare care nu au corespondent in legea noua nu se mai executa.
- pedepsele complementare introduse prin legea noua care nu se regaseau in legea veche nu pot fi dispuse." (F. Streteanu, Tratat de drept penal, pagina 176)

isis23 a scris:

Sangreal, " cum trebuie " vazuta o solutie la o problema nu trebuie apreciata de noi insine, care ne dam cu parerea. Eu nu sustin ca parerea mea si a Curtii Supreme e cea corecta, sau ca a ta nu e corecta, ci pur si simplu doar imi dau cu parerea argumentand-o. Personal evit sa spun cine are dreptate aici si cine nu. Ramane ca fiecare in parte sa isi aproprie idei, solutii, sugestii in functie de criteriile proprii. Nici Curtea Suprema la acea decizie nu neaga existenta tentativei la o infractiune preterintentionata ( si nu o neaga nimeni, cel putin nu eu ) ci doar incadreaza fapta diferit la intreaga infractiune preterintentionata, indiferent daca violul era consumat sau a ramas in faza tentativei. Si referirea mea a fost exact ceea am vrut sa spun adica art.21 si nu art.20 C.pen.tocmai pentru ca nu neg existenta tentativei , cum de altfel nu o face nici Curtea Sprema, ci doar pedepsirea faptei in intregul ei.
Ei si...pornind de la aceasta problema, nu prea vad legatura cu posibilitatea retinerii formei continuate la infractiunile preterintentionate. Scuza-ma dar chiar nu vad legatura. Daca ai si alte argumente le primesc cu placere.:) Eu sustin mai departe ca nu poti sa ai rezolutie infractionala unica in cazul faptelor preterintentionate pentru ca nu poti sa iti faci un plan pe o fapta a carui rezultat nu il urmaresti, nu il accepti, etc. De exemplu si Udroiu are aceleasi idei.Nici el nu retine ca fiind posibila forma continuata la faptele preterintentionate.

Legatura o reprezinta foarte simplu forma de vinovatie a intentiei cu privire la actiunea principala a elementului material al infractiunii. Este necesara intentia atat la tentativa, cat si la infractiunea continuata. La infractiunea continuata ce absoarbe un act material cu urmare mai grava praeterintentionata, actiunea principala este savarsita tot cu intentie, doar rezultatul mai grav se produce din culpa. Prin urmare, rezolutia infractionala unica subzista cu privire la actiunea principala a elementului material.

Nu impun solutii, era doar o remarca in sensul ca nu sunt singura care o vede asa. Si macar am expus ambele opinii, nu doar opinia fostului Tribunalului Suprem.
Cat priveste opinia lui Udroiu, in editia a 3-a drept penal, pagina 43 este o nota de subsol 2 in sensul in care tentativa este posibila la infractiunile complexe cu urmare praeterintentionata mai grava cum sunt violul urmat de moartea victimei si talharia urmata de moartea victimei. Tot Udroiu spune ca forma continuata la infractiunile praeterintentionate - pagina 68 din editia a 3-a- se retine " in cazul infractiunilor care contin si variante agravate, unitatea de continut este realizata chiar daca unele actiuni sau inactiuni imbraca forma de baza a infractiunii, iar altele ale continutului calificat; in acesta situatie intreaga infractiune continuata va fi considerata calificata". Violul urmat de moartea victimei sau talharia urmata de moartea victimei se incadreaza in acesta descriere. Opinia conform careia (pagina 69) nu pot fi savarsite infractiunele praeterintentionate in forma continuata cred ca se refera la cele pur praeterintentionate asa cum precizeaza si baremul de la absolvire ( ex. lovituri cauzatoare de moarte), intrucat in sens contrat intra in contradictie cu ideea de la pagina 68.

Subiectul este oricum controversat, iar schimbul de idei nu poate fi decat benefic.

mariana_en a scris:

udroiu si logica....
@sangreal, daca tot te-am prins:innocent: cand se consuma infr de favorizare a infractorului?

La momentul la care este acordat ajutor infractorului. Dar poate exista si un moment al epuizarii daca ajutorul este acordat prin mai multe acte, in baza aceleiasi rezolutii infractionale.

Q88 a scris:

"Daca legea mai favorabila e legea noua, se va aplica si in privinta pedepsei complementare.
Art 13 al 2 ar putea sugera faptul ca dispozitiile noi referitoare la pedepsele complementare se aplica retroactiv indiferent daca acestea sunt mai favorabile sau mai severe decat cele din legea veche. Se observa insa ca o asemenea interpretare ar fi in vadit dezacord cu art 15 al 2 Constitutie, care interzic retroactivitatea unei prevederi legale mai severe. De aceea textul legal poate fi considerat compatibil cu dispozitia constitutionala numai in masura in care vocatia de aplicare retroactiva s-ar concretiza exclusiv in ipoteza in care pedeapsa complementara din legea noua e mai favorabila. Astfel atunci cand pedeapsa principala a fost stabilita potrivit legii vechi, aplicarea pedepselor complementare se face dupa cum urmeaza:
- pedepsele complementare care au corespondent in legea noua se vor aplica in continutul si in limitele prevazute de aceasta , in masura in care sunt mai favorabile. Astfel nu se va putea depasi durata pedepsei complementare prevazute de legea veche si nici nu se va putea dispune pedeapsa din legea noua daca aceasta cunoaste o modalitate mai severa de executare.
- pedepsele complementare care nu au corespondent in legea noua nu se mai executa.
- pedepsele complementare introduse prin legea noua care nu se regaseau in legea veche nu pot fi dispuse." (F. Streteanu, Tratat de drept penal, pagina 176)

Multumesc frumos! Acum totul e clar si pt mine :D

Sangreal, si eu am citit ce spune Udroiu in nota de subsol si in ceea ce priveste atragerea formei continuate pentru intreaga infractiune daca macar una din actiuni a fost savarsita in forma calificata. Numai ca in situatia noastra concreta NU AVEM forma calificata. Forma calificata presupune forma tip la care se adauga ca element sau ca circumstanta agravanta o alta actiune. La forma calificata ai numai intentie directa sau indirecta. De exemplu furtul prin efractie, sau in timpul noptii sau in mijloacele de transport in comun, etc. Actiunea de furt si imprejurarea ca esti in timpul noptii, sau ca o faci prin efractie, sau ca ai o arma asupra ta,etc, toate aceste imprejurari si actiuni ti le asumi cu intentie directa sau indirecta dupa caz. Nu te "trezesti "ca furi prin efractie, sau in timpul noptii etc, fara voia ta, preterintentionat.
Prin urmare ce ai remarcat tu, am remarcat si eu, insa cel putin pentru mine nu inseamna acelasi lucru, tocmai pentru ca fapta calificata nu este aceeasi din punct de vedere subiectiv cu fapta preterintentionata.