Sã mai și râdem

Greierele si furnica in 2 versiuni.


*VERSIUNEA AMERICANA*

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.

Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.

Greierele tremurând de frig nu are nici hrană nici adăpost şi moare îngheţat.

SFÂRªIT



*VERSIUNEA ROMANEASCA*

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.

Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine...

Greierele tremurând de frig organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şi foame.

Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurând de frig şi difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii.

Românii sunt şocaţi de faptul că, într-o ţară atât de bogată, bietul greiere e lăsat să sufere în timp ce alţii trăiesc în huzur.

Ziariştii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şi interpelează guvernul pentru a mări impozitele furnicii, astfel încât aceasta să plătească "cât se cuvine".

Se organizează manifestaţii în faţa casei furnicii.

Funcţionarii publici decid să facă grevă de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioadă nelimitată.

Un filosof la modă scrie o carte care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz.

Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economică şi o lege (aplicată retroactiv asupra perioadei de vară) anti-discriminare.

Impozitele furnicii sunt mărite şi furnica primeşte o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiere ca asistent.

Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că furnica nu are destui bani ca să-şi plătească şi amenda şi impozitele.

Furnica pleacă din România şi se instalează în SUA unde contribuie la bogăţia economică.

Televiziunea face un reportaj despre greiere care de acum s-a îngrăşat.

Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii, chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furnicii se ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şi scriitorilor de stânga.

Cântăreţul Icxsulescu compune cântecul "Furnică, opreşte-te!"

Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine.

Guvernului îi este reproşată lipsa mijloacelor.

Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa 50 milioane de euro.

Greierele moare de supradoză cu etnobotanice.

Ziarele şi televiziunile comentează eşecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechităţii sociale.

Casa este invadată de o bandă de gândaci tuciurii, emigranţi.

Gândacii organizează cămatăria, prostitutia, taxele de protectie, traficul de droguri şi terorizează comunitatea.

Guvernul se felicită pentru diversitatea multiculturală a României.

-Cat costa rochia aceea albastra?
-700, doamna!
-Vai! Dar cea roșie?
-Vai + vai!

Un judecator cu privirea-ncrucisata audia 6 inculpati, toti, tot cu privirea încrucisata… Judecatorul întreaba pe unul:
-De ce l-ai luat pe om la bataie?
-Eu nu l-am luat…
-Nu pe tine te-am întrebat!...
-Eu nici nu am raspuns…

Doi marinari discută:
- Când cobor pe uscat, în două minute am două femei pe braţe!
- Nu te cred. Nu există tatuaj aşa rapid!

Umor englezesc, tradus la romani.

Data viitoare când te speli pe mâini şi nu-ţi place temperatura apei, gândeşte-te la următoarele lucruri din anii 1500:
- majoritatea oamenilor se căsătoreau în iunie deoarece îşi făceau baia anuală în mai şi încă mai miroseau cât de cât bine în iunie. Totuşi, miresele aveau cu ele un buchet de flori pentru a acoperi eventualul miros. De aici vine obiceiul de a avea un buchet de flori la nuntă.
- baia consta într-o singură cadă mare plină cu apă fierbinte. Bărbatul casei avea privilegiul de a se spăla în apa curată, apoi fiii şi restul bărbaţilor din casă, urmaţi de femei şi în final copiii - ultimii fiind bebeluşii. Între timp, apa devenea atât de murdară încât era posibil să pierzi pe cineva în ea. De unde şi zicala: "Don't throw the baby out with the bath water" ("Nu arunca şi copilul odată cu apa de baie").
- casele aveau acoperişuri înalte şi pufoase de stuf, fără lemn dedesubt. Era singurul loc unde animalele se puteau încălzi, aşa că toţi câinii, pisicile şi alte fiinţe mici (şobolani, gângănii) stăteau acolo. Când ploua devenea murdar şi alunecos şi uneori animalele alunecau şi cădeau de pe acoperiş. De unde zicala: "It's raining cats and dogs" ("Plouă cu câini şi pisici").
- nimic nu împiedica ceva să cadă în casă. Asta era o mare problema în dormitor, unde gândaci şi alte mizerii puteau murdări patul. Deci, un pat cu stâlpi şi un cearşaf pus deasupra oferea ceva protecţie. Aşa au apărut paturile cu baldachin.
- cei bogaţi aveau podele de ardezie care deveneau alunecoase când se udau pe timpul iernii, aşa că împrăştiau paie ("thresh" - resturi de la treierat sau pleava) pe jos ca să poată merge. Cu timpul, până în primăvară, paiele se tot adunau până când alunecau afară când se deschidea uşa. Astfel s-a proptit o bucată de lemn la intrare. Aşa a apărut pragul (în engleză se numeşte "threshold", care vine de la "thresh" şi hold" - a ţine, a opri pleava).
- pe atunci se gătea într-un ceaun mare care atârna întotdeauna în bucătărie deasupra focului. În fiecare zi se aprindea focul şi se adăugau ingrediente în ceaun. Oamenii mâncau în general legume şi foarte puţin, sau deloc, carne. Consumau din amestec (tocană, mâncare înăbuşită) la cină şi lăsau restul în oală să se răcească peste noapte, adăugând altceva peste ele a doua zi. Uneori mancarea avea în ea resturi destul de vechi. De unde rima: "Peas porridge hot, peas porridge cold, peas porridge in the pot nine days old" ("Terci de mazăre fierbinte, terci de mazăre rece, terci de mazăre în oală vechi de nouă zile").
- uneori făceau rost de carne de porc, ceea ce îi făcea să se simtă destul de speciali. Când aveau musafiri, atârnau şunca de tavan ca să se dea mari. Era semn de bogăţie că un bărbat "could bring home the bacon" ("era în stare să aducă şunca acasă"). Tăiau puţină ca să împartă oaspeţilor şi apoi stăteau toţi în jurul mesei şi "chewed the fat" ("mestecau grăsimea").
- pâinea era împărţită conform statusului. Muncitorii luau partea arsă de pe fundul pâinii, familia lua mijlocul şi musafirii partea de sus ("upper crust").
- căni de plumb erau folosite pentru a bea bere şi whisky. Combinaţia asta de alcooluri dobora de obicei un om pentru câteva zile. Cineva, care trecea pe drum, îi putea lua drept morţi şi îi pregătea de înmormântare. Erau întinşi pe masa din bucătărie vreo două zile, în timp ce familia adunată în jur mânca, bea şi aştepta să vadă dacă se trezesc. Aşa a apărut obiceiul de "priveghi", care în engleză se traduce "wake" ("to wake up" - "a se trezi").
- Anglia este o ţară veche şi mică, aşa că oamenii începuseră să rămână fără locuri de îngropat. Aşadar dezgropau coşciuge şi duceau oasele la o "casă-de-oase" ("bone-house") şi refoloseau mormintele. Deschizând acele sicrie au observat că unul din 25 aveau urme de zgârieturi pe dinăuntru şi au realizat că unii din acei oameni fuseseră ingropati de vii. Aşa că s-au gândit ca, de atunci încolo, să prindă o sfoară de încheietura mâinii mortului care să treacă prin acoperişul sicriului şi prin pământ până la suprafaţă şi să lege de ea un clopoţel. Cineva a stat de atunci noaptea în cimitir (aşa a fost inventată "graveyard shift" - "tura de noapte in cimitir") să asculte clopoţeii; astfel, oamenii vii erau "salvaţi de clopoţel" ("saved by the bell"), acesta mai fiind numit şi "soneria mortului" ("dead ringer").

De ce bei, prietene?
- Ca să-mi înec amarul. Dar nu reuşesc, pentru că nesimţitul a învăţat să înoate...!

Un apel telefonic în cabinetul unui medic veterinar:
- Domnule doctor, în câteva momente trebuie să ajungă la dumneavoastră soacra mea cu o căţeluşă foarte bătrână. Vă rog să-i faceţi o injecţie cu o otravă puternică, să nu se chinuie!
- Nici o problemă! Dar cu căţeluşa ce să fac? ªtie să se întoarcă singură acasă?

O tipa se întâlneşte cu prietena ei, care plimba un copil în cărucior.
- Uauuu, ce copil frumos! ªi ce bine seamănă cu soţul tău!
- Vorbeşti serios? Că ăsta-i copilul vecinei mele.

In antichitate grecii au distrus Troia, Persia, Egiptul, Siria, Fenicia, Babilonul...
A venit si randul Uniunii Europene.

Aseara, in timp ce eram la bar, ma suna nevasta-mea:
- Cina e gata, tipa ea. Daca nu esti acasa in 20 de minute, sa stii ca o arunc la caine!
- Nu fi penibila, ii zic. Ce vina are el?

- Doctore, sunt extrem de deprimat, nu mai am nici pofta de viata! Ce ma sfatuiesti: sa ma sinucid ori sa-mi inec disperarea in bautura. Cum e mai bine?
- Depinde cum stai cu ficatul...

- Spuneti-mi, medicamentul pe care vi l-am prescris, v-a ajutat?
- Da, foarte mult, eu mi-am vindecat reumatismul, baiatul nu mai tuseste, iar cu ce-a mai ramas, sotia a curatat si argintaria!

Medicul:
- Sa stiti ca principalul vinovat al bolii dumneavoastra este alcoolul!
Pacientul:
- Multumesc, domnule doctor, bine ca nu sunt eu vinovat!

Un inginer sta pe un pod si arunca caramizi in apa. Se apropie altul si il intreaba:
- De ce arunci caramizi in apa?
Acela raspunde:
- Incerc sa inteleg...
- Ce sa intelegi?
- De ce o caramida patrata, face cercurile in apa... rotunde?

Bulă (sau...stiti dvs. cine!), la reuniunea de 20 de ani, se adresează foștilor lui dascăli:
- Stimații mei profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de imbecil eram, de mă tot lăsați corijent???
- Vaaai, se poate, domnule Ministru?!?

Banc-.....s-au adevar ?

La un moment dat, Bula ajunge intr-o mare criza de bani.
Se gandi sa mearga la vecinul lui, Itic si sa-i ceara 2 lei, ca imprumut pana la primavara.
Itic il asculta atent, apoi ii zise:
-Bine, iti dau 2 lei imprumut pana la primavara, dar imi lasi toporul ca zalog, iar la primavara imi dai 4 lei inapoi, altfel nu ne invoim. E bine?
Mai de voie, mai de nevoie, intr-un final Bula se invoi. Lasa toporul ca zalog, lua banii si dadu sa plece.
Insa Itic il striga:
-Bai, Bula! Ia fii atent la mine, la ce m-am gandit. La primavara stiu ca o sa-ti fie greu sa-mi dai inapoi cei 4 lei, ca iarna e lunga si grea, asa ca stii ce? Ia da tu acum 2 lei inapoi, si la primavara iti mai raman de dat doar 2 lei, ce zici, o sa-ti fie mai usor?
Bula se gandi putin si recunoscu, in sinea lui, ca Itic are dreptate si ca uite, e un vecin adevarat, asa ca se invoi, ii dete inapoi cei 2 lei si pleca acasa ceva mai usurat.
Insa pe drum tot calcula:
-Hmmm! Bani nu am, topor nu am, insa m-am ales cu o datorie de 2 lei, si totusi nu a fost nimic in neregula...!

PS: Azi, Itic si-a schimbat numele si acum se numește F.M.I. !