Gramatica...

=D>=D> ªtiinţa merită recunoştinţă cu prisosinţă, ca să zic aşa :thumbup:

Varianta finală (am preluat modificarile de cursivitate):

Într-o zi, Lady D. găsi de cuviinţă să ţipe la Charles că este prea slab:
- Zi-i maică-tii să te-ndoape, să fii ca toţi cei iluştri! Rege şi tu va fi să fii.
-D., am mers prin lume mii de li (kilometri) şi nu toţi durduliii sunt regi, nici slabii nu-s zombi. Nu te mai zori să pui concluzii!
-Doar n-o să devii ca prietenul tău, sultanul Butanului. Dacă ar adormi şi n-ar mânca doar o zi, ar muri îndată. Ce bine ar fi!
-D., îi porţi pică sultanului Butanului de când i-a uşurat pe albaştrii sihaştri de acele privilegii zglobii.
-Acei monştri i-au jefuit pe yoghini şi nici animalele nu li le-au dat înapoi! Toate animalele ne sunt copii.
- Astfel de-o fi, să ţi-i ţii pentru tine. Camilla va sti mai bine ce-nseamnă să ai fii, spuse Charles si ochiul îi luci.

Ce mai faceti?:)

Ce parere aveti de articolul asta despre "decat" vs "doar"? www.avocatnet.ro/content/art...

Apropo de logica reglementarilor lingvistice, e adevarat ca toata lumea buna foloseste "doar" in constructii afirmative, dar dincolo ca asa spune dictionarul limbii romane, care ar fi argumentul?

Din moment ce problema de gramatica a devenit destul de notabila sa fie mentionata intr-un cotidian de calitate, este clar ca exista o masa destul de mare de oameni care vorbesc corect carora le place sa corecteze restul care vorbesc incorect. Exista vreun argument solid pentru asta sau e vorba doar de sentimentul de superioritate al celor care cunosc reglementarea Academiei? :)

:) Multumesc de intrebare!
Problematica celor doua adverbe de restrictie este preluata de noua gramatica, dar ea este tratata de lingvisti de multa vreme. Un exemplu pe care l-am auzit de curand era "Doar pe tine te iubesc" vs "Numai pe tine te iubesc". Voi reveni la subiect cu completari la nivel discursiv, logic si din punct de vedere al rolului tematic. Ar fi cate ceva de spus, doar nu ne rezumam la foarte putin, mai ales ca nu numai elitele sunt interesate, ci si oamenii obisnuiti (eu inteleg prin "obisnuiti" oameni pretentiosi in exprimare, fara a face din acesta vreun titlu).

2.6.2. Restricţia cu formă negativă (polemică)
Restricţia polemică este alcătuită din negaţia verbală nu şi particula restrictivă decât: negaţia însoţeşte verbul, iar decât precedă elementul a cărui excepţie este afirmată (subiect, complement, nume predicativ etc; inclusiv subordonatele corespunzătoare). Constituentul sintactic precedat de decât îşi păstrează caracteristicile morfosintactice ale funcţiei sale: caz (Nu-mi spune decât mie.), morfem specific (Nu mă vede decât pe mine.), conjuncţie (Nu ştie decât că ai plecat. Nu vrea decât să cânte.) sau relativ (Nu merge decât unde-i spun eu.).
Ordinea cuvintelor este fixă; nu este posibilă decât structura în care verbul negat este urmat de constituentul introdus prin decât: Nu are decât mere şi prune. I *Decât mere şi prune nu are. Construcţia este sinonimă celei cu restrictorii pozitivi doar sau numai: Are doar mere şi prune / numai mere şi prune.
în limba actuală, un fenomen regional (din sud) tinde să se extindă, în ciuda condamnării sale de către normele limbii standard: folosirea adverbului decât şi în contexte pozitive, deci cu neutralizarea polarizării sale: Are decât mere.
2.6.3. Cumularea cu formă negativă (polemică)
Cumularea polemică este alcătuită din elemente corelative care, sub aparenţa unei structuri adversative, indică un raport aditiv, de coordonare copulativă: nu numai / nu doar... ci şi / dar şi; nu numai că... / nu doar că... ci şi / dar şi. Mecanismul structurii constă în negarea unei restricţii şi corectarea ei printr-o lărgire a domeniului vizat. Construcţia se grefează pe tiparul negaţiei focalizante -Vorbeşte nu numai cu pasiune, ci şi cu răbdare, (cf.: Vorbeşte nu cu pasiune, ci cu răbdare.). Când vizează propoziţii principale, negaţia focalizantă utilizează în plus conjuncţia că: Nu numai că plouă, dar e şi vânt. (copy-paste din GALR 2008, p. 698).
Mai adaug acest link, articolul fiind mai frumos scris decat mi-ar iesi mie:
[ link extern ]

Poate fi de folos si acesta, cu rezerve:
[ link extern ]

Multumesc, asa am aflat de citatul excelent "omul este o fiinţă umană” (Gheorghe Hagi) :D. Pana la urma, cred ca sursa de autoritate a reglementarii sta in aceea ca toti clasicii folosesc "decat" doar in constructii afirmative. Pe de alta parte, s-ar putea sa se schimbe.

Există destul de mulţi intelectuali ardeleni care îl folosesc pe „mai” înainte de verb], „după cum există intelectuali munteni care folosesc construcţia pozitivă a lui «decât», restrictiv sau exceptiv. Recent, am înregistrat-o într-o redacţie, în vorbirea unui poet muntean din generaţia mijlocie

Mioara Avram apud. Octav Popa