Custodia comuna

Question

Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Custodia comuna

Utilizator 09:46, 24 August 2017

Buna ziua. Sunt cu sotia de 6ani si 6luni avem un copil cu varsta de 4ani si 2 luni si dupa aceasta perioada am hotarat din cauza neintelegerilor sa divortam- custodie comuna.Am fost la un notar ne-am informat ce acte ne trebuie pentru a face custodia comuna

1. numele sotiei dupa divort : sotia vrea sa ramana cu numele meu
2. parintele la care va locui copilul : sotia tine mortis ca copilul sa locuiasca la ea si aici vroiam sa va intreb ce dezavantaje am eu daca domiciliul copilului este la sotie
3. drepturile parintelui care nu locuieste cu copilul : drepturi egale cu parintele la care locuieste copilul

Vreau sa stiu ce pasi trebuie sa urmez ca sa ii fie bine copilului din toate punctele de vedere copilului ii este mai bine la tata

Va multumesc!

Ultima modificare: Joi, 24 August 2017

Răspunde Citează

30 mesaje

1772 vizualizări

10 participanți

Cel mai recent răspuns: , utilizator 23:07, 12 Octombrie 2018

Vezi răspuns

Răspunsuri moderate (1)

Pagina 1

Pagina 3

Alte discuții în legătură

Ascunde copiii si nu ii duce la scoala Buna seara, sunt in divorț cu sotia, aceasta a părăsit locuința comuna împreună cu fiica invatata de avocat, deoarece se manifestă violent, eu am depus ... (vezi toată discuția)

Program vizitare minor In urma sentintei actiunii judecatoresti de divort ,am obtinut dreptul de a vizita si de a lua acasa copilul minor insa mama minorului imi refuza dreptul de ... (vezi toată discuția)

Custodia unui copil de 3 luni rezultat dintr-o relație de concubinaj. care sunt criteriile după care se stabilește domiciliul lui? Buna seara. Intrebarea mea este: la cine va ramane copilul , sau cum se procedeaza in cazul in care eu si prietenul meu nu suntem casatoriti, dar la nastere ... (vezi toată discuția)

againstPAS Utilizator · Answer 1 · 2017-08-28 14:16:39

Deci practic atata timp cat nu faci absolut tot ce vrea mama, ea iti distruge relatia cu copilul, probabil dintr-un exces de "maturitate" si "dragoste de copil". Pentru ca nu-i asa, doar despre ea e vorba. Greu cu personalitatile astea narcisiste, isi cam distrug copiii din prea multa dragoste de sine.

proastasatului Utilizator · Answer 2 · 2017-08-28 16:23:04

Greu e cand nu se citeste nimic si nu se asculta nimic, repetandu-se aceleasi lozinci. Ca un copil sa beneficieze cat mai facil si mai deplin de ambii parinti, acestia trebuie sa dialogheze cat mai calm si eficient. Ca acest dialog sa fie posibil, fiecare trebuie sa asume respectul fata de celalalt si nu mandria personala. Caci maturitate inseamna, printre altele, o selectie a mizelor, a ceea ce e important si nu abdic, si a ceea ce pot negocia si eventual renunta. Asa intelegeti sau nici asa?
Cat priveste relatia cu copilul, ca sa o distruga cineva ea trebuie, intai de toate, sa existe!
"Narcisism"? imi vine sa rad de ridicolul afirmatiei. Inteleg ca, antonimul narcisismului, in intelegerea dvs e "sluj-ul", nu?

againstPAS Utilizator · Answer 3 · 2017-08-28 17:09:01

Am convingerea ca intelegeti mult mai multe decat lasati sa se vada. Tocmai de aceea, nu ma mai obosesc sa va raspund la intrebari inepte.

proastasatului Utilizator · Answer 4 · 2017-08-28 18:36:30

Nu v-am intrebat absolut nimic. Sincer, n-am nicio intrebare la care sa apreciez ca mi-ati putea raspunde! In schimb, de promisiunea facuta de a-mi ignora postarile, evident nu sunteti capabil sa va tineti. Probabil ca cu aceiasi inconsistenta si inconsecventa v-ati purtat si cu propriul copil si de aia ati si ajuns sa va plangeti pe forum. Plangeri (de toate felurile precum cea de pe forum) placute.

againstPAS Utilizator · Answer 5 · 2017-08-29 09:56:21

Doamna PS,
Personal nu am de ce sa ma plang. Dar expunand un caz teoretic, haideti sa o luam logic si generic. Daca tu ca parinte, nu ai avut nimic mai bun de facut ani de zile in afara sa privezi copilul de prezenta mea, si la un moment dat ai si reusit, mie ce imi ramane de facut? Daca eu nu am acum si nici in viitor nicio sansa sa am vreo legatura cu copilul pentru ca asa ai tu chef, ce ar trebui sa fac?
Dar presupunand insa ca ar exista o legatura intre mine si copil, fie si ea firava, nu as fi un imbecil sa nu incerc sa o mentin si dezvolt? Nici timp de plangeri n-as mai avea preocupat fiind de cum sa ma ocup de copilul meu, cum sa-l fac fericit si nu as avea nicio problema sa devin si "sluj" celuilalt parinte. Pana la urma, cred ca putina logica nu ar strica.