Prea multă înverşunare, chiar obsesie văd aici .
Exact asta simt si eu, prea multa inversunare ca nu cumva un copil sa aiba tata.
Daca ar fi sa alegeti Martonze un copil depresiv, care si-a pierdut cheful de tot pentru ca ii lipseste tatal si nu intelege de ce l-a abandonat si un copil pe care tatal il viziteaza la scoala si in 2 minute reuseste sa-i transmisa ca-l iubeste si nu l-a uitat, ce ar fi de preferat?
Copilului din povestea de fata nu i se da voie sa isi vada tatal, cel mai probabil habar nu are ca acesta il cauta. Credeti ca e fericit?
Baiatul dumneavoastra se supara daca mergeti mai repede pentru ca va vede in fiecare zi. Ia lipsiti 2 luni sa vedem daca se mai supara sau va sare in brate.
oare nu aţi auzit de relaţii civilizate între foste rude?
ba da, insa aud mai des de scandaluri intre foste rude, mai ales la stirile de la ora 5. Si cum tatal nu e lasat la copil, cumva ma indoiesc ca asta e cazul, de rude civilizate intre ele. Ca doar fosta partenera nu si-a sunat matusa sa-i zica " vai ce idioata, sunt, nici nu ai idee, tocmai imi abuzez copilul" Nu, ea a sunat sa se planga ca fostul e un ordinar, ca nu ii pasa de copil, ca vrea sa il rapeasca....etc.
Rezumatul e simplu, e mai bine ca minorul sa stie ca a fost abandonat de tata sau sa il vada la scoala pret de cateva minute intr-o pauza?
Vedeti, o sa va fie mai simplu sa aratati exact cum ganditi acum.....
Sau de ce va este frica, ca afla copilul mai devreme ca mama il minte??????