Daca vreau sa imi sustin argumentele in apel inclusiv prin alte ...

Din pacate, nici in intampinare nu am formulat o cerere la modul conditional "daca...". In apel, am cerut schimbarea deciziei, stiind ca nu pot cere ce nu am cerut la fond, si am motivat lipsa cererii reconventionale prin morala si ;logica mea, dar si prin necunoasterea cpc. In schimb, din tot probatoriul reiese implicit dorinta mea de a locui cu copilul. Instanta s-a pronuntat asupra locuintei, conf. Art art. 919 alin 2 cpc, la cererea mamei reclamante.

Speta pe care o gasisem era de la Tribunalul Maramures, dar, daca are valoare zero, e echivalent cu instanta de la Poplaca.

Tocmai , stimate @catinf , ca NU are spirit de turma , daca unul o ia intr-o directie ( a judecat o cauza intr-un anume fel ) , nu o judeca - neaparat - si ceilalti in acelasi fel . Dupa parerea mea - de ne-jurist - sunteti nedrept , cautati o vina acolo unde , de fapt , nu este ... Va inteleg , sunt si eu parinte , dar dvs. ati gresit ( cred eu ) atunci cand nu v-ati pus problema ca solicitarea dvs. de a se respinge cererea sotiei dvs. de divort ar putea sa nu fie acceptata . Si asta pentru ca nici o instanta nu te poate tine casatorit cu forta , nu-i asa ? ai dreptul , chiar daca nu ai neaparat motive obiective , pur si simplu sa-ti “ treaca “ de sot/sotie , si asta este ... Deci , puteati pune in intampinare ca , daca cererea de divort NU va fi respinsa , atunci aveti si dvs. niste cereri . Doar ca nu ati facut-o ... Acum , spuneti si dvs. , cam ce putea judecatorul sa faca ? sa considere ca interesul superior al copilului este sa fie incredintat unui parinte care nu vrea sa-l creasca ( ca , daca ar fi vrut , ar fi cerut asta ) ? chiar daca vrea copilul , sunt si conditii mai bune ... Poate are alte planuri , poate nu se simte in stare sa fie prins 24/7 de rolul asta , poate planuieste o calatorie in jurul lumii , poate e bolnav , poate vrea sa-si refaca viata cu o persoana care nu doreste sa fie direct parinte de adolescent , s.a.m.d. , pot fi n + 1 situatii , judecatorul nu are cum sa stie ... Si nici nu poate da ce nu i s-a cerut ... Dar - citeam eu pe-aici - masurile privind minorii nu sunt absolut definitive , cred ca , dupa un timp , se poate cere schimbarea lor , un avocat va poate spune cum si cand ... Poate daca - din ce am inteles , acum locuiti in aceeasi casa - mama va vrea sa se mute , luand , desigur , si minorul ...

catinf a scris:

... stiind ca nu pot cere ce nu am cerut la fond...

Ca regulă, e adevărat.
Dar procedura civilă (pe care cred unii că o pot învăța la universitatea google) e plină de excepții.
O excepție este în art. 917 alin. 3
Un avocat s-ar fi folosit de asta.
Dar să nu treceți pe la avocat. Să credeți că le știți pe toate.

Eu tocmai asta sper - ca obisnuinta practicii sa nu primeze... Judecatorul nu poate da ce nu i-a cerut, dar eu am dreptul de a ataca decizia in apel, cerand schimbarea ei. Singura dvs. afirmatie cu care nu pot fi de acpord este "Acum , spuneti si dvs. , cam ce putea judecatorul sa faca ? sa considere ca interesul superior al copilului este sa fie incredintat unui parinte care nu vrea sa-l creasca ( ca , daca ar fi vrut , ar fi cerut asta )". Lipsa cererii nu implica lipsa interesului sau, mai mult, lipsa de dorinta. Ar fi ilogic. Este doar o lipsa si atat.