Nu are legatura ca avocatul nu e SC cu faptul ca activitatea sa are natura comerciala, economica...
Activitatile economice au natura comerciala. Sigur ca pot exista activitati de vanzare necomerciala, avand in vedere ca exista si vanzari civile...
Dar nu vad exceptie in cazul activitatii juridice, aceasta desfasurandu-se numai in anumite cadre legale: consilieri juridici, avocati.
Avocatii desfasoara o activitate economica, obtin venituri impozabile, asta fiind esenta activitatii lor. Deci e comerciala.
Nu este un comerciant in sensul legii societatilor comerciale, dar este un comerciant in sensul veniturilor, codului fiscal etc. Asa cum si AF sau IF desfasoara tot activitati comerciale si nu de natura gratuita.
Numai anumite organizatii pot presta activitati gratuite... ele fiind special reglementate. Sa nu confundam insa tipul de organizare cu tipul de activitate desfasurata.
Faptul ca avocatul presteaza potrivit legii o activitate cu titlu oneros nu inseamna ca este comerciant.
Este vorba de natura activitatii desfasurate asa cum este prescrisa de lege si nu de faptul ca primeste onorariu.
avocat Claudiu Lascoschi
Faptul ca faci parte din activitatile economiei nu inseamna ca esti comerciant.
Iar ca sa extrapolez gresit ideea de "comerciant" s-ar putea de maine sa vedem la societati comerciale angajati ca simpli salariati: politisti, procurori, traducatori autorizati, judecatori, notari, avocati, arhitecti, psihologi, executori judecatoresti.
Mai mult, ceea ce este "juridic" intra in contradictie flagranta cu ceea ce este comert, si nici vorba avocatul sa fie o activitate de comert, asa cum s-a mentionat.
Disjungem intre onorariu si salariu, comert si profesii liberale, comert si inscrisuri juridice. Practic nu exista "vanzare" sau "comert" cu inscrisuri si calitati oficiale. Unele societati comerciale se cred mai mult decat pot ele fii. E ciudat ca un avocat sa spuna ca exercita o activitate comerciala. Mai mult profesiile liberale statuteaza indirect, indubitabil si intrinsec ca cine poate mai mult poate si mai putin. de Unde rezulta ca nu se face confuzia intre calificarea superioara ( liber profesionista) si cea inferioara (de salariat), chiar daca ai acelasi client si vrea sa te puna sa faci doua lucruri la acelasi pret tocmai prin confuzia dintre salariat si onorariu ! amandoua sunt tot "remuneratie"/"bani" la prima vedere... la a doua vedere ce face o societate comerciala nu face un avocat si ce face un avocat nu face o societate comerciala... de unde rezulta ca avocatii nu fac comert, pt ca altfel ar fi toti societati comerciale. valabil si pentru enumerarea de profesii liberale de mai sus. Iar profesiile liberale intre ele ar trebui sa se sprijine reciproc si neconditionat, tocmai pentru a nu fi confundati cu comerciantii/oamenii de afaceri etc.
(in privinta calificarii inferioare de traducator neautorizat, jurist-consult si grefier, care nu au legi de organizare profesionala, ei sunt simpli salariati, dar astept lamurile dvs acolo unde imi lipsesc informatii)
Legea profesiilor liberale este o fantoma,
Multe profesii reglementate nu sunt liberale,
prin lipsa capitolului organizarii profesionale.
La fel de fantomatic ramen un posibil capitol "pro bono" in legea profesiilor liberale, care va fi tot special reglementat sau nu va exista de loc, decat in fiecare lege reglementata separat.
@AVLIL
Interpreteaza strict cea ce am analizat din lege si statut, respectiv sectiunea unde:
-am dreptul la onorariu si nu am obligatia sa am onorariu DECAT in anumite situatii si pentru ANUMITE conditii (doar aceasta incalcare imi va creea probleme in sensul statut si lg.) -
In alta ordine de idei, cred ca jonglezi cu o serie de subtilitati si juridice si economice si de aici rezulta o activitate cu caracter economic pe care o prestam.
In fapt, am spus asa: prestez servicii, am facultatea de a solicita sa fiu remunerat pentru asta, am facultatea sa nu, daca nu la nesfarsit o sa prestez . . . nimic...deci...
Mi se pare aberant sa scrii negru pe alb in legea 51 si in statut ca am dreptul sa fiu remunerat! Ia nu ma remunera tu si sa vedem daca as fi obtinut sumele cuvenite in lipsa "reglementarii exprese" :D
NU vad de ce atata tam-tam pentru o serie de jonglerii, cum spune AndreiT.
Nu a spus nimeni ca avocatul ar desfasura o activitate comerciala, dar este o activitate economica (parerea mea) si are, prin reglementarea veniturilor, necesitatii unui onorariu, o natura comerciala.
Juridic, nu este o activitate comerciala; dar asta nu inseamna ca din legislatie nu se desprinde natura sa de activitate platita, pentru care clientul trebuie sa dea o contraprestatie in bani. Atat si nimic mai mult.
De aici pana la a junge ca o calificare superioara ar fi cea de liber-profesionist (!!?) fata de cea de salariat... cred ca alunecam pe panta discriminarii.
Sunt doua legislatii, institutii diferite. NU inseamna ca una e mai breaza, ele sunt numai diferite.
Cat despre sprijinul ala neconditionat, parca citim basme despre iubiri eterne... asta cu neconditionat e ideal inexistent, fiecare actiune avand o motivattie, recte o conditionare; de aia suntem fiinte rationale.
E clar ca legislatia e lacunara si proasta, ca tocmai de aia poti sa argumentezi si pro si contra.
De exemplu, daca te uiti ca avocatul e obligat sa acorde asistenta juridica atunci cand e desemnat de barou, gasim ca el va fi platit pentru asta (vezi acte incheiate cu MJ pe onorarii etc.). Recte, nici macar pentru saracii patriei activitatea avocatului nu iese din sfera economiei, anume de a incasa un onorariu, o contraprestatie in bani pentru asta.
Pe de alta parte, argumentatia colegei Romascanu ca si cea de mai sus cu privire la dreptul de a incasa dar nu si obligatia... poate duce la altceva.
Pe de o parte iti dau dreptate, Andrei, ca e aberant sa scrii expres ca am dreptul la onorariu, pe de alta parte daca toate ar fi precizate la fel de clar, surt si la obiect, am putea evita astfel de invartiri in jurul cozii de genul: oare cum sa-mi apar sotul, pot gratis?