Anulare contract vinzare-cumpärare

Themis, eu sunt de acord cu NANOMAX.
Astfel, fiecare act juridic trebuie sa aiba o cauza, adica un scop pentru care a fost incheiat. Scopul, cauza, au in vedere contraprestatia in cazul actelor sinalagmatice, dorinta de a gratifica in cazul actelor de donatie sau o imprejurare viitoare si incerta in cazul actelor aleatorii. Asa cred eu si daca pretul nu e cauza unui act oneros, care e cauza?
Vorbim numai de acestea intrucat actul supus atentiei poate fi ori sinalagmatic ori gratuit ori aleatoriu.
Indiferent ce se dovedeste a fi actul (donatie, vanzare ori intretinere), vedem ca lipseste cauza.
Astfel, cauza bunicii ar fi trebuit sa fie ori de a gratifica (prezumat conform 845 Civil) ori de a primi niste banuti ori de a primi, la nevoie, intretinere.
Vedem ca in niciun caz contraprestatie nu a primit si mai vedem ca scopul pentru care bunica a incheiat actul nu a fost unul de gratificare, ea dorind sa-si asigure batranetile.
Deci, in toate cazurile, cauza pentru bunica nu exista.
Daca mai vedem ca pentru nepoata cauza a fost sa se imbogateasca fara a face nimic, fara macar a merita o gratificare, iar nu imi pare legal, ba chiar e imoral sa pacalesti batrani creduli, iara e o nulitate, iara absoluta.
Asa incat, ca si NANOMAX, eu vad un act juridic lipsit de cauza si, deci, nul absolut.
Cum cauza este o chestiune de fapt si nu de drept, ea se dovedeste prin orice mijloc de proba; desi aparent pare usor, ca se admit si martori, este dificil caci, in practica, martorii partilor se vor contrazice unii pe altii, lasand la nivel de aleatoriu aproape decizia instantei.
Dar actiunea trebuie sa o introduca bunica si nu dv., dv. putand face acest lucru dupa decesul ei eventual. Sigur, bunica isi poate numi un mandatar care sa se prezinte in instanta in locul ei...

1.Actul public incheiat este unul de v-c. Orice act secret (donatie etc.) ar masca el, actul secret nu poate avea putere decat intre partile contractate si succesorii lor universali. Un asemenea act nu poate avea niciun efect in contra altor persoane. Concluzie: nu putem discuta de simulatie si opozabilitatea acesteia pe timpul vietii bunicii, pentru invocarea ei in ...ce?!, decat dupa decesul bunicii.
2. Actul despre care este vorba, ca act de vanzare cumparare a avut drept cauza transferul bunului in schimbul unei sume de bani. Daca suma de bani nu a fost data se poate invoca lipsa obligatiei de predare a lucrului (art.1322 C.civ.) si/sau rezilierea contractului in baza neindeplinirii obligatiei corelative intr-un contract oneros, comutativ si sinalagmatic. Cu toate acestea, nu poate fi vorba de invocarea unei cauze false, ca de inexistenta unei conditii esentiale pentru validitatea unei conventii (art.948 C.civ.), concomitenta deci cu incheierea actului, deoarece, conform art.1295 C.civ. "vinderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta vanzatorului, indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul nu se va fi predat si pretul nu se va fi numarat....".
Coroborind aceasta prevedere cu prevederile art.1191 C.civ. si urm. referitoare la posibilitatea "probarii peste ceea ce cuprinde actul scris".
In concluzie: cauza a existat ca element esential concomitent cu incheierea actului, iar posibilitatea probarii falsitatii ei in momentul incheierii respectivei conventii, este nula. Actul vanzarii este un act juridic (acea manifestare de vointa facuta cu intentia de a naste, modifica sau stinge un raport juridic civil concret), iar proba cauzei false intr-un act juridic probat prin inscris notarial in speta in discutie, este practic imposibila.
Rezilierea contractului (nu anularea lui!) se poate cere numai cu posibillitatea probarii neplatii pretului, ceea ce practic nu se prea poate decat prin dovada inscrierii in fals!
Conchid si spun, avind in vedere in primul rand realismul si eficienta demersului, cu argumentele prezentate de mine mai sus, ca este foarte greu de obtinut rezilierea acestui contract, cu exceptia (putin probabila) a achiesarii paratei (nepoatei) la pretentiile (cererea de reziliere) reclamantei (bunicii).

masajul initial spunea ca a fost instrainata intreaga proprietate nu numai cota parte..
pe de alta parte, usor se poate proba ca plata pretului nu a fost facuta..
..in fapt, poate fi dovedita cauza, fie prin inscrierea in fals impotriva mentiunilor, fie prin dovedirea imposibilitatii de plata a unui imobil de catre un pustan de 16 ani..neplata pretului nu-i tot una cu mentionarea in fals ca a fost platiX-(
in final, asa cum am aratat nu trebuie sa fiu tot timpul atent!!! si mai ales atunci cand ma destind..
cat priveste distinctia la care faceti referire, cred ca am fost clar..
eu cel putin fac diferenta, nu stiu daca si alti candidati
valorificati si bravo dvs

Nu putem discuta de simulatie pentru ca nu avem decat un act si acela e cel public... in lipsa unui act secret, ce simulatie?
Ca partile au avut in vedere alte scopuri la incheierea actului, inseamna ca aveau gresit reprezentata cauza... si revenim la acelasi lucru.

Neplata pretului poate duce la rezolutionarea (si nu rezilierea) unui contract uno ictu. Poate duce la asta cand desi partile urmareau o cauza corecta din acel act, pretul nu s-a mai putut plati la termenele stipulate.
Dar... neplata pretului care nu a fost niciodata intentionat a fi platit duce la o cauza lipsa... :D Cauza este o chestiune de fapt din spatele contractului si nu are legatura cu dovada unui act juridic.
Chestiuni de genul: nu mi-as fi permis niciodata sa platesc pretul ala, afirmatii catre cunoscuti gen "am reusit s-o fraieresc pe baba" sau modificarea atitudinii fata de cealalta parte contractuala sunt macar puncte de pornire pentru un probatoriu eficient.
Tocmai cum spuneati asta e diferenta intre neindeplinirea obligatiei de plata a pretului si lipsa cauzei... momentul aparitiei deciziei de neplata: unul e ulterior incheierii acordului de vointa, cealalt e concomitent acestui moment.

Cat priveste neplata pretului, eu nu pot decat sa o invoc, eu nu pot proba si niciun jurist nu se avanta sa probeze o astfel de imensitate! E stupid, e ilogic si e... neconform cu legea sa ceri unei parti sa faca dovada unui fapt negativ.
Si atunci ne uitam la sarcina probei si vedem ca procedura noastra civila e mai desteapta si ocoleste aceasta probatio diabolica prin trimiterea sarcinii probei catre cealalta parte!
Asa incat nu va trebui vreodata sa arat ca eu nu am primit banii, ci ea ca a platit pretul!
Si ca sa combat imbecilitatea din contract cu primitul pretului nu fac nicio actiune in fals, ci aduc inca 10 contracte de vanzare notariale, de la altii, care consemneaza acelasi lucru, dintre care unele au plata facuta ulterior prin credit, altele prin transfer, altele desfiintate pentru neplata si fac astfel proba ca exista o practica notariala in domeniu si ma folosesc de prezumtia ca asa e incheiat si contractul meu...
Ba chiar pot sa trimit adresa si sa intreb notarul daca a vazut plata unui pret... sau sa fac cerere de certificare fapte catre notar ca a vazut banii... si ma folosesc de incheierea lui de respingere! :D
Si nu-i nicio problema daca nu-i adevarat si in fapt s-a platit pretul, caci partea cealalta daca dat banii poate dovedi, nu?

AVLIL a scris:

Nu putem discuta de simulatie pentru ca nu avem decat un act si acela e cel public... in lipsa unui act secret, ce simulatie?
Ca partile au avut in vedere alte scopuri la incheierea actului, inseamna ca aveau gresit reprezentata cauza... si revenim la acelasi lucru.


Chestiuni de genul: nu mi-as fi permis niciodata sa platesc pretul ala, afirmatii catre cunoscuti gen "am reusit s-o fraieresc pe baba" sau modificarea atitudinii fata de cealalta parte contractuala sunt macar puncte de pornire pentru un probatoriu eficient.

Cat priveste neplata pretului, eu nu pot decat sa o invoc, eu nu pot proba si niciun jurist nu se avanta sa probeze o astfel de imensitate! E stupid, e ilogic si e... neconform cu legea sa ceri unei parti sa faca dovada unui fapt negativ.
Si atunci ne uitam la sarcina probei si vedem ca procedura noastra civila e mai desteapta si ocoleste aceasta probatio diabolica prin trimiterea sarcinii probei catre cealalta parte!

Ba chiar pot sa trimit adresa si sa intreb notarul daca a vazut plata unui pret... sau sa fac cerere de certificare fapte catre notar ca a vazut banii... si ma folosesc de incheierea lui de respingere! :D
Si nu-i nicio problema daca nu-i adevarat si in fapt s-a platit pretul, caci partea cealalta daca dat banii poate dovedi, nu?

Pe rand:
1. Bineinteles ca se poate discuta de simulatie (chiar daca in speta nu poate fi folosita eficient), deoarece actul public probat prin inscris, poate simula un act secret ca acord de vointe al partilor la incheierea actului juridic. Nu este absolut necesar in acest scop sa existe doua inscrisuri ci sa se probeze existenta unor acorduri de vointa diferite. Inscrisul este numai un act probatoriu, iar nu actul juridic in sine. Bineinteles ca in situatia in care ambele parti, in deplin acord ascund sub masca unei vanzari-cumparari o donatie, nu poate fi vorba nici pe departe de o falsa reprezentare!X-(
2. Chiar dvs.afirmati in partea care incepe cu "chestiuni de genul...nu mi-as fi permis niciodata sa platesc pretul ala... sunt macar puncte de pornire pentru un probatoriu eficient. ]", iar apoi, total inconsecvent si de aceasta data chiar gresit de-a binelea, afirmati, citez: "Cat priveste neplata pretului, eu nu pot decat sa o invoc, eu nu pot proba si niciun jurist nu se avanta sa probeze o astfel de imensitate! E stupid, e ilogic si e... neconform cu legea sa ceri unei parti sa faca dovada unui fapt negativ. "
Nimic mai fals, deoarece probatiunea unui fapt negativ (a unei inactiuni de fapt! sau a lipsei prestatiei in cazul obligatiei) nu este ceva stupid si anormal ci complet normal, permis si prevazut in toata procedura (penala/abuzul in serviciu, omisiunea de instiintare a organelor judiciare etc., civila/ probatiunea revine celui ce sustine ceva, inclusiv o neplata sau lipsa oricarei prestatii, inclusiv prin inscrisuri, dar si prin martori sau prezumtii/ex. neincheierea in forma scrisa a CIM in dreptul muncii etc. Probarea unor pretentii (care cad in sarcina celor ce le pretind, ca si a apararilor, care cad in sarcina celor ce le invoca), nu se pot confunda cu probele materiale propriu-zise aduse atat in sustinerea unora sau a celorlalte, fie ele actiuni sau inactiuni, fapte comisive sau omisive, fie indepliniri sau neindepliniri de prestatii!
3. In ceea ce priveste rezolutiunea este adevarat ca ea priveste actele uno ictu, iar nu pe cele cu executare succesiva a prestatiilor, dar vorba avocatului NANOMAX, "nu trebuie sa fiu tot timpul atent!!! si mai ales atunci cand ma destind.." :D Vreau numai sa spun ca mi se pare ridicol sa-mi explice cineva diferenta dintre reziliere si rezolutiune iar erori de redactare se mai pot face. Cu toate acestea, daca ne referim si la desfiintarea numai pentru viitor, chiar daca jurisprudenta nu utilizeaza termenii la care facem referire decat in felul aratat (reziliere/contracte cu prestatii succesive, rezolutiune/uno ictu), desfiintarea unui contract cu efecte numai pt. viitor, este juridico-doctrinar vorbind, o reziliere.