Obligația de a majora salariile minime după 24 de luni în care au fost „înghețate” trebuie respectată și nu există sancțiuni imediate pentru nerespectarea acestei obligații, ci doar sancțiuni pentru nerespectarea dispozițiilor date de inspectori. Aceștia pot dispune măsuri și amenzi ulterior, în cazul în care angajatorii nu respectă obligația de majorare salarială, dar măsurile vor dispune raportat la momentul constatării neconformității, explică Inspecția Muncii. Citește articolul
Inspectorii de muncă nu pot interveni în cadrul negocierilor privind stabilirea salariului, dar pot sancționa pasivitatea angajatorului în fața obligației de a majora salariile minime mai vechi de 24 de luni. Ca atare, inspectorii nu pot decide dacă o majorare reprezintă o respectare a obligației și o alta, nu. Cu toate acestea, Inspecția Muncii ne-a indicat dezideratul de a se ține cont de nivelul netului avut anterior majorării, dat fiind că există acel beneficiu de netaxare care încurcă puțin calculele. Citește articolul
Obligația de a crește „salariile minime istorice” se aplică și în cazul angajaților încadrați cu normă parțială, nu doar celor cu normă întreagă. Nicio distincție nu este făcută în lege pentru a limita această obligație doar la cei ce lucrează 40 de ore săptămânal. Citește articolul
Peste 400.000 de salariați ar trebui să beneficieze din ianuarie de o creștere salarială, oricât de mică, ce să-i scoată din categoria celor plătiți cu minimul pe economie, potrivit datelor avansate de Inspecția Muncii la început de an. E vorba de o obligație ce a dat multe bătăi de cap angajatorilor în ultimele săptămâni, deși ea este în Codul muncii din 2021. Riscul este ca, odată trecut momentul ianuarie 2024, obligația să fie uitată. Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
Facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili se aplică inclusiv în cazul salariaților cu normă parțială, însă într-un mod diferit față de cum se aplică salariaților cu normă întreagă, măsura fiind prelungită recent prin ordonanță ca să se aplice și în anul 2024. Pe scurt, pentru angajații part time, angajatorii plătesc contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) ca pentru un salariu brut de 3.100 de lei (începând din octombrie 2023 și, teoretic, până în decembrie 2024), nu ca pentru salariul minim brut de 3.300 de lei, așa cum ar fi normal. Citește articolul
Creșterea obligatorie „a salariilor minime cu vechime” de la 1 ianuarie și aplicarea beneficiului de netaxare la cei 200 de lei din salariul minim își dau întâlnire momentan într-o discuție destul de complicată: pe de o parte, legea îi forțează pe angajatori să crească acele salarii, iar nu cu sume derizorii, dar, pe de altă parte, din cauza acelui beneficiu de netaxare, angajatorii trebuie să acorde câte cel puțin 150 de lei per angajat ca să ajungă la netul pe care îl au aceștia acum. Citește articolul
Directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) trebuie transpusă în legislațiile naționale până la 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să pună la punct un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. E nevoie însă de consultări reale și implicarea mai mare a partenerilor sociali în procesul de stabilire a salariului minim, dar și de respectarea unui calendar anual de revizuire a acestui salariu minim, care să garanteze mediului de afaceri predictibilitate mai mare de la un an la altul. Într-o analiză trimisă Ministerului Muncii, se arată că un scenariu recomandabil de creștere salarială pentru 2024 ar însemna o majorare între 5,8 și 10%. Citește articolul
Orice creștere a salariului minim brut pe țară implică și o creștere a plafoanelor în funcție de care, pentru PFA-uri, contribuțiile la pensii (CAS) și sănătate (CASS) sunt obligatorii sau opționale. Astfel, din octombrie 2023 s-au majorat aceste plafoane, deoarece salariul minim brut pe țară s-a majorat de la 3.000 la 3.300 lei. Însă acest lucru poate avea efecte, teoretic, numai pentru veniturile din anul 2024, conform specialiștilor, dacă minimul pe țară va rămâne la 3.300 lei până la 25 mai 2024. Astfel, situația veniturilor din 2023 rămâne neafectată, pentru că PFA-urile se raportează numai la salariul minim de 3.000 lei. Citește articolul
Noile salarii minime în sectoarele speciale au fost adoptate ieri de Guvern, dar ordonanța care le conține abia a apărut azi după-amiază în Monitorul Oficial. De majorarea salariului minim brut în domeniul construcțiilor vor beneficia 423.110 salariați, iar în sectorul agricol și industria alimentară 168.000 de salariați, potrivit estimărilor menționate în comunicatul publicat marți de Guvern. Citește articolul