ACCES PREMIUM
Normele de sănătate și securitate în muncă (SSM) impun angajatorilor să evalueze riscurile la locul de muncă, printre care se regăsește adesea și expunerea la zgomot, ce poate avea efecte negative nu doar asupra auzului, ci și sănătății psihice sau fiziologice a lucrătorului. Expunerea prelungită la zgomot e prezentă uneori chiar și în baruri sau restaurante, arată inspectorii de muncă. Care sunt, în mare, obligațiile angajatorilor în aceste privințe:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Obligații vechi, adesea uitate
Toți angajatorii au obligații în materia acordării primului ajutor, iar pentru acordarea acestuia în mod efectiv trebuie instruiți și desemnați lucrători din unitate, al căror număr ar trebui să fie adecvat dimensiunii și riscurilor specifice unității. Complementar, în fiecare unitate trebuie să se regăsescă cel puțin o trusă medicală.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
SSM
Protecţia sănătăţii lucrătorilor și eliminarea factorilor de risc sunt obligații importante ale angajatorilor. În unele domenii de activitate, majoritatea activității lucrătorilor se desfășoară în aer liber, ceea ce pe timpul verii înseamnă expunere prelungită la soare și temperaturi ridicate sau extrem de ridicate. În atare condiții, echipamentele de protecție sunt adaptate să acopere și riscurile implicate de radiațiile UV. Interesant e că sfera echipamentului individual intră și crema de protecție solară, de pildă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă sunt pedepsite inclusiv la nivelul Codului penal și fie că vorbim de fapte intenționate sau din culpă. De cele mai multe ori, ne indică practica, dosarele penale se deschid doar după ce s-a și întâmplat un accident de muncă, deși infracțiunile pe care le avem în discuție sunt unele de pericol, iar nu de rezultat. Inspecția Muncii ne-a spus că în 2022 au fost înaintate 45 de astfel de sesizări organelor de urmărire penală și că, de fapt, inspectorii au oricum posibilitatea să sisteze activitățile sau să oprească funcționarea echipamentelor de muncă în situații ce vizează nerespectarea legislației SSM.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ideea de a introduce un sistem bonus/malus prin care angajatorul, ca asigurat, ajunge să plătească o primă de asigurare mai mică ori mai mare, în funcție de rezultatele pozitive/negative în activitatea de SSM (sănătate și securitate în muncă) ar putea avea efecte pozitive pe piața muncii din România, dar ar fi nevoie de regândirea condițiilor fiscale actuale (și nu numai) pentru ca aplicarea sistemului să se poată face.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii nu trebuie să neglijeze obligațiile de SSM (sănătate și securitate în muncă) nici în privința accidentelor ușoare suferite de angajați, pe care trebuie să le țină într-o evidență separată și pentru care trebuie să facă dosarul de cercetare. Adică inclusiv pentru accidente urmate de o scurtă perioadă de incapacitate de muncă, chiar mai puțin de o zi. Altfel, se pot aplica amenzi de câteva mii de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea prevede „negru pe alb” că semnarea fișelor de instruire în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) se poate face electronic. Deși fișele sunt o parte semnificativă a documentației de SSM pe care angajatorul trebuie să o aibă, nu se poate vorbi decât de o mică digitalizare în zona de SSM care să fie permisă de legislație la acest moment.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Interviurile avocatnet.ro
Dacă angajatorul trebuie sau nu să suporte costul ochelarilor pentru angajații săi și care e încadrarea fiscală corectă a cheltuielilor sunt întrebările cele mai frecvent puse legat de subiectul decontării ochelarilor la locul de muncă. Discuțiile trebuie să pornească însă nu de la aspectele fiscale, ci de la esența problemei - vorbim, de fapt, de obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin angajatorilor care au lucrători cu activitate preponderent în fața ecranelor. Așa că am stat de vorbă cu un specialist SSM despre obligația numărul 1 pentru angajatori - evaluarea riscurilor - și despre obligațiile subsecvente care îi pot duce pe angajatori în ipostaza de a suporta costul ochelarilor pentru angajații lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a evita problemele cu inspectorii fiscali, adică reîncadrarea cheltuielilor cu ochelarii pentru angajați, dar și din rațiuni ce țin de optimizarea bugetului, este ideal pentru angajator să-și stabilească o politică internă care să răspundă la câteva întrebări: în ce limite să se încadreze costurile cu ramele, periodicitatea suportării costurilor ș.a.m.d..
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
