Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul
Comitetul Consultativ de sănătate și securitate în muncă (SSM) al Uniunii Europene (UE), alături de statele membre, angajatorii și lucrătorii, au ajuns miercuri la un acord privind nevoia de a recunoaște COVID-19 ca fiind o boală profesională. Dacă va fi inclus pe lista acestor boli, cei care o vor contacta în următoarele valuri de la locul de muncă, vor avea dreptul la compensații. Citește articolul
Provocările joburilor „de mâine”, ale locurilor de muncă ale viitorului, sunt considerate a reveni în mare parte companiilor de rezolvat, statul fiind dator să asigure un cadru legislativ potrivit. Protecția lucrătorilor va însemna asigurarea unui minim necesar mult diferit de cel actual și direcționarea atenției către alte riscuri profesionale. Dar pentru a putea să îndrăznim să ne uităm înspre viitor, ar trebui să fim la „un minim decent” în prezent. Pentru rapiditatea cu care evoluează piața muncii, România nu pare pregătită nici măcar la nivel legislativ. Citește articolul
Din punct de vedere legal, relația de muncă are la bază contractul încheiat între angajator și salariat însă, în realitate, munca de care beneficiază orice angajator este prestată de un om. Un om care, pe lângă viața profesională, are și o viață personală. Un om de care, de cele mai multe ori, depind alți oameni. Un om care are nevoie de un mediu sigur și sănătos, atât la locul de muncă, cât și în afara lui. Un om care, alături de alți oameni, își aduce contribuția în cadrul societății prin plata contribuțiilor, taxelor și impozitelor și care are nevoie de implicarea activă a instituțiilor pentru a i se asigura acest drept la siguranță și sănătate. Citește articolul
Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor este nevoie de un efort comun din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu, a angajatorilor, dar și din partea salariaților, aceștia având obligația de a respecta toate dispozițiile legale, cu caracter general, însă și regulile concrete stabilite de angajator, în funcție de domeniul de activitate și/sau specificul activității/funcției/ocupației. Citește articolul
Angajatorilor le revine obligația de a furniza lucrătorilor, atunci când e cazul, echipamente individuale de protecție (EIP), ca parte a ansamblului de obligații pe zona de sănătate și securitate în muncă (SSM), iar costurile acestor echipamente sunt suportate integral de firme, care trebuie să se asigure că acestea sunt în permanență „actualizate” riscurilor și că-și mențin cerințele de protecție. Neîndeplinirea acestei obligații e adesea amendată de inspectorii de muncă, iar sancțiunile sunt destul de mari. Citește articolul
Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere. Citește articolul
Odată cu ridicarea stării de alertă și a tuturor restricțiilor legate de aceasta, firmele pot decide, pe cont propriu, să mențină mai departe anumite măsuri pentru a-și proteja afacerile? Potrivit specialiștilor consultați de avocatnet.ro, acest lucru este posibil, însă numai în anumite cazuri și după o analiză complexă a situației proprii. Păstrarea unor măsuri fără a avea o justificare solidă în spate poate expune companiile la anumite riscuri. Citește articolul
Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul
Dacă, din momentul încetării stării de alertă, angajatorul aduce înapoi la sediu sau birou angajații care s-au aflat în telemuncă pentru o perioadă îndelungată, trebuie să ia în considerare că este necesară să le facă reinstruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Citește articolul