ACCES PREMIUM
Obligația angajatorilor de a suporta prețul ochelarilor ce servesc la prevenirea sau corecția problemelor oftalmologice în cazul celor ce lucrează preponderent în fața ecranelor se traduce printr-o cheltuială pe care angajatorii o pot deduce din impozit și care este neimpozabilă în sensul impozitului pe salarii. Dacă până acum existau reticențe în cazul temeiului de justificare a acestor cheltuieli, acum nu ar mai trebui să existe.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Obligațiile de sănătate și securitate în muncă (SSM) ce le revin firmelor se întind și în zona sănătății ochilor, iar asta nu de ieri, de azi. Dacă ne gândim la cei care petrec majoritatea timpului în fața ecranelor pentru a-și duce la îndeplinire sarcinile de lucru - cum sunt telesalariații, mai cu seamă, de câțiva ani încoace - atunci firmelor le revine sarcina de le asigura acestora, cu suportarea costurilor, examene oftalmologice și chiar dispozitive de corecție speciale, dacă e cazul. Deși aceste chestiuni sunt prevăzute de legislația noastră de ani de zile, ele sunt necunoscute multor angajatori. Recent, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost în discuție interpretarea fix a prevederilor din legea română, iar Curtea a confirmat faptul că angajatorii sunt obligați să suporte și costul ochelarilor de vedere necesari angajaților lor - inclusiv costul dispozitivelor cu scop de prevenire a dificultăților vizuale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când trimite un salariat să lucreze în străinătate, angajatorul trebuie să stabilească clar dacă este vorba de delegarea sau detașarea angajatului. De ce? Pentru că în cazul detașării, angajatorul are posibilitatea, și îi este recomandat, să încheie cu entitatea la care își trimite salariatul un acord prin transferul responsabilităților privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM). O implicație directă a acestui acord este că, în cazul unui accident de muncă, răspunderea judiciară nu "pică" pe administratorul firmei din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În ipoteza în care detașează sau trimit în delegație angajați în străinătate sau au situații de telesalariați care nu se mai află pe teritoriul României, indiferent că au fost de acord cu această mutare sau află întâmplător de ea, angajatori au, din perspectiva securității și sănătății în muncă (SSM), obligația de a declara orice eveniment de muncă și de a-l cerceta. După cum a subliniat
Daniel Milicescu, managing partner Eurofin Consult, nu amenzile pe care le poate aplica Inspecția Muncii în cazul accidentelor de muncă sunt cele grave, ci consecințele care pot deriva dintr-un accident de muncă necercetat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În categoria accidentelor de muncă, așa cum sunt definite de Legea SSM, intră și unele evenimente care nu se produc ca urmare a prestării efective de activitate: cum ar fi deplasarea înspre ieșirea din unitate, accidente petrecute în timpul pauzelor de masă sau când lucrătorii se află la baie. Și în aceste situații, angajatorii trebuie să cerceteze accidentele și să le comunice mai departe, în funcție de efectele lor, inspectorilor teritoriali de muncă, asigurătorului sau chiar poliției.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Din cauza valului de caniculă care a pus stăpânire pe continentul european, care a dus la decesul a doi lucrători în Spania, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită Comisiei Europene o reglementare unitară privind temperaturile maxime până la care lucrătorii să poată lucra. În urma unei analize efectuate de confederație, doar șase state europene au prevăzute, în mod expres, temperaturile maxime până la care pot lucra salariații, în funcție de tipul muncii lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Valul de caniculă din Europa urmează să pună stăpânire și pe țara noastră, fiind așteptate temperaturi de până la 40 de grade. Pentru a veni în ajutorul populației, au fost emise de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) o serie de recomandări pentru a reduce efectele cauzate de creșterile de temperatură.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Alternanța muncă la birou - muncă de acasă (sau de oriunde altundeva) presupune pentru angajator o sarcină mai mare în sfera sănătății și securității în muncă (SSM). Ideal ar fi ca, în cazul celor care nu vin deloc la birou, să se specifice clar în contract acest lucru pentru că obligațiile în ceea ce privește instructajul de SSM sunt mult reduse.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Doar pentru că angajații lucrează numai de acasă nu înseamnă că nu se mai pune problema unui accident de muncă. Și, chiar dacă, la finalul cercetării, se constată că nu era vina angajatorului pentru incidentul produs, acesta tot e obligat să comunice evenimentul, să-l înregistreze și să îl cerceteze.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
