ACCES GRATUIT

UPDATE Condițiile în care se pot instala sistemele de supraveghere în unitățile de învățământ, detaliate prin ordin de ministru

Sistemele de supraveghere în unitățile de învățământ pot fi instalate doar în situații excepționale, cu acordul majorității părinților, elevilor majori și salariaților, și doar când există un risc crescut de violență documentat prin sesizări semnificative - asta a stabilit anul trecut Guvernul pe calea unei ordonanțe de urgență. Cu o oarecare întârziere, un ordin de ministru pentru punerea în aplicare a măsurilor din iulie anul trecut a fost publicat recent în Monitorul Oficial. Supravegherea trebuie să fie esențialmente temporară (maximum un an), iar înregistrările se păstrează maximum 30 de zile, de principiu. Camerele pot fi amplasate în săli de clasă, holuri, exterior, dar nu în vestiare sau grupuri sanitare. Datele pot fi folosite exclusiv pentru cercetarea cazurilor de violență și protecția bunurilor, fiind interzisă utilizarea lor pentru evaluarea activității cadrelor didactice sau elevilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

GDPR și monitorizarea video sau prin GPS: Spețe interesante de care să ții cont

În contextul tehnologiei în continuă evoluție, monitorizarea angajaților prin sisteme video sau GPS a devenit o practică din ce în ce mai răspândită. Totuși, Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) impune reguli stricte pentru a proteja datele personale ale angajaților, iar nerespectarea acestora poate atrage sancțiuni semnificative. Mai multe cazuri recente analizate și sancționate de autoritățile de control în domeniu evidențiază aspecte de care trebuie să țină cont atât angajatorii din sectorul privat, cât și cei din sectorul public. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Utilizarea unor instrumente de monitorizare a performanței angajaților la distanță - limitări de care companiile ar trebui să țină cont

În contextul muncii la distanță a crescut și dorința de monitorizare a angajaților, companiile începând să folosească tot mai frecvent software-uri care urmăresc activitatea online și interacțiunile pe laptopurile de serviciu pentru a evalua productivitatea. Atare practici au generat, la rândul lor, reacții din partea angajaților, care au găsit metode de a ocoli aceste măsuri, cum ar fi utilizarea aplicațiilor care simulează activitatea pe tastatură. În principal, angajații exprimă îngrijorări legate de invadarea spațiului personal, iar specialiștii subliniază că aceste metode nu sunt eficiente în evaluarea reală a productivității și pot afecta încrederea angajaților. La nivel național, reglementările aplicabile impun transparență în privința datelor colectate, iar angajatorii trebuie să informeze angajații despre criteriile de evaluare a performanței. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Supravegherea și monitorizarea datelor lucrătorilor la distanță prezintă și riscuri de SSM

Anul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cui te adresezi dacă la locul de muncă ești vizat de măsuri de supraveghere fără să fi fost informat sau care-ți încalcă dreptul la muncă

Nu de puține ori, angajații descoperă că sunt supuși unor măsuri excesive de monitorizare de către angajatori - măsuri despre care nici nu au fost informați. Alteori, li se cere să semneze pentru acordul la prelucrarea unor date personale prin atare sisteme sub „amenințarea” că li se încheie raportul de muncă în caz contrar sau că vor fi dezavantajați în orice alt mod. Salariații trebuie să știe că au dreptul să sesizeze autoritățile pentru orice fel de abuzuri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Monitorizarea telesalariaților din perspectiva protecției datelor personale se face în aceleași condiții ca pentru munca la birou

Aceleași condiții prevăzute de lege pentru monitorizarea salariaților la care firmele se raportează când e vorba de măsuri tehnice de supraveghere la birou se aplică la fel de bine și în cazul telemuncii, potrivit unei opinii emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Interes legitim care să prevaleze, temeinic motivat, informare prealabilă obligatorie și nu numai. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Monitorizarea salariaților la muncă: Cum se face informarea prealabilă, ce e obligatorie pentru firme

Informarea prealabilă a salariaților atunci când la locul de muncă urmează să se folosească sisteme de monitorizare este cerută expres de lege - în lipsa ei, firma poate fi sancționată pentru nerespectarea legislației pentru protecția datelor personale. Totuși, informarea nu e o solicitare a acordului, iar firma trebuie să poată să dovedească apoi, la nevoie, că a făcut-o. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telefoane de serviciu. Pot cere angajatorii acces total la datele și informațiile dintr-un astfel de dispozitiv?

Zilele trecute, pe Forumul avocatnet.ro a apărut o discuție care pornește de la o întrebare ce, în aceste zile, se adresează tot mai des în paginile noastre: "De curând, angajatorul meu a decis să ne înmâneze telefoane "de serviciu" pe care a cerut să dăm acces total la supraveghere: parole, date mobile, gps etc. E normal să acceptăm așa ceva? Mă simt supravegheat și urmărit fără să am nici cel mai mic control asupra device-ului. Pot refuza accesul de control la telefon?". Ce-i de făcut? Citește articolul