Beneficiile telemuncii, precum e flexibilitatea, sunt contrabalansate de provocări precum riscurile psihosociale și estomparea graniței dintre muncă și viața privată. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) subliniază nevoia de reglementări care să țină cont de dimensiunea de gen în telemuncă pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată a femeilor, având în vedere impactul negativ disproporționat al telemuncii asupra femeilor în termeni de conflict între muncă și viața personală, stres și sănătate. Până la reglementări însă, angajatorii pot să facă pași semnificativi pentru a reduce riscurile. Citește articolul
Flexibilitatea în muncă poate contribui la echilibrarea cerințelor vieții personale și profesionale ale angajaților, oferindu-le opțiuni precum programul individualizat, cel puțin un regim hibrid de muncă, nu doar de la birou și orare mai flexibile de lucru. Zilele de concediu suplimentare sunt un beneficiu care poate contribui la un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională. La fel și reducerea timpului de muncă săptămânal. În plus, beneficiile de sănătate și wellness pot contribui la îmbunătățirea stării fizice și psihice a angajaților, legea oferind câteva facilitățile fiscale ce pot reduce costurile pentru respectivele beneficii. Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
Introduse în pandemie, facilitățile fiscale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca nu mai există de la 1 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu le mai luăm în calcul și că toți telesalariații rămân fără respectivele sume. Mai sunt obligați angajatorii să suporte vreo cheltuială? În episodul 6 ne propunem să răspundem la câteva întrebări importante pe acest subiect. Citește articolul
Într-un anunț făcut azi de dimineață, Ministerul Educației arată că toate unitățile de învățământ din Iași sunt închise din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, precum și mai multe școli din Brăila, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Buzău și Galați. În contextul în care școlile sunt închise temporar din diverse motive, precum condițiile meteorologice nefavorabile sau alte situații de urgență, legea vine în sprijinul părinților, oferindu-le posibilitatea de a obține zile libere pentru a avea grijă de copiii lor. Sunt prevăzute însă unele condiții. Citește articolul
Taxarea integrală a banilor pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă nu ar trebui să reprezinte un criteriu pentru redesenarea muncii de acasă într-o companie. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, de când s-a modificat regimul fiscal, a fost pusă și această problemă. În cazul în care telemunca se prestează așa cum prevede legea, revenirea la munca 100% de la birou nu se poate face fără acordul angajaților respectivi. Citește articolul
Introdusă acum trei ani, prin Legea nr. 296/2020, scutirea de taxe salariale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca dispare din Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2024. Citește articolul
„Munca la comandă sau pe bază de comandă nu este prevăzută încă în legislația națională și, chiar dacă a existat o astfel de propunere, piața muncii din România nu este pregătită pentru o astfel de abordare”. În episodul 3 din podcastul „Realități de pe piața muncii” pornim de la o scurtă istorisire a unui angajat ce lucrează la distanță, fără un contract adecvat telemuncii și într-un program flexibil spre imprevizibil, care ilustrează perfect o inițiativă legislativă ce-și făcuse loc în Parlament anul acesta, dar care n-a mai ajuns să fie discutată.
Citește articolulAnul acesta, o realitate complexă a captat atenția specialiștilor în SSM (sănătatea și securitatea la locul de muncă): supravegherea digitală în spațiul de muncă. Odată cu avansul tehnologic și accelerarea digitalizării, în special în contextul pandemiei, angajatorii au recurs din ce în ce mai mult la instrumente sofisticate pentru a monitoriza activitatea angajaților. Acest fapt nu numai că modifică dinamica și structura locului de muncă, dar aduce și provocări noi în ceea ce privește SSM. Citește articolul
Telemunca nu mai este o opțiune de nișă, ci o componentă integrală a pieței muncii europene. Un recent raport european arată că legislațiile naționale se adaptează pentru a oferi angajaților un cadru mai flexibil și mai protejat pentru munca la distanță. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să țină pasul cu aceste schimbări, asigurându-se că răspund adecvat și echitabil la cererile de telemuncă. Comparativ cu alte state europene, România nu oferă momentan un drept absolut la telemuncă niciunei categorii de angajați, obligând doar angajatorii să-și motiveze refuzul vizavi de cererile angajaților. Cât despre dreptul la deconectare, adică de a nu fi deranjat de angajator în afara timpului de muncă, devenit cu atât mai relevant în cazul telesalariaților, unele state europene deja au reglementări în acest sens. În curând însă, o directivă europeană va impune integrarea acestui drept în toate legislațiile statelor membre, inclusiv în România. Citește articolul