ACCES PREMIUM
Contractul de telemuncă reglementează relația dintre telesalariat și angajator, aplicându-se reguli de disciplină a muncii, chiar și în condiții de distanță geografică. Acesta permite desfășurarea cercetărilor disciplinare prin tehnologia informației, necesitând clarificări în regulamentul intern despre drepturile telesalariaților, inclusiv dreptul de a fi asistați. Semnătura electronică poate fi utilizată pentru documentele rezultate în cadrul cercetării disciplinare, dar nu și dacă nu există un cadru prestabilit legat de utilizarea sa în cadrul relațiilor de muncă, iar, în lipsa acesteia, se va recurge la semnătura olografă, menționându-se acest aspect în procesul-verbal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relațiile de muncă, indiferent de tipul contractului, sunt guvernate de principii generale care se adaptează în funcție de specificul activității desfășurate. Analizând situația unui telesalariat implicat într-un accident auto în timpul programului de muncă, trebuie subliniată importanța unei evidențe corecte a timpului de muncă și a formalizării „învoirilor”, deoarece absențele nejustificate pot duce la neclasificarea accidentului ca fiind de muncă. În cazul telesalariaților, angajatorii au obligația de a monitoriza periodic lucrătorii care lucrează în condiții de izolare, pentru a preveni eventuale absențe și a asigura securitatea și sănătatea acestora. Chiar dacă un accident nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerat accident de muncă, acest lucru nu minimizează necesitatea de a aborda situațiile de risc și de a lua măsuri preventive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Devenite de mare actualitate și, în același timp, subiecte sensibile, reglementarea lucrului la distanță și, respectiv, impozitarea muncii transfrontaliere încep să preocupe din ce în ce mai mult, pe plan național, țările membre UE, dar și la nivelul Comisiei Europene. Chiar dacă pare că a fost ușor lăsată deoparte, este probabil ca, odată cu numirea noilor comisari europeni (care se va finaliza în cursul lunii noiembrie), analiza opțiunilor de impozitare a muncii transfrontaliere la distanță în țările UE să fie reluată. Fiind un subiect complex, aflat în continuă evoluție, și având în vedere creșterea popularității muncii la distanță și a telemuncii, autoritățile locale și europene sunt de acord că reglementările fiscale actuale trebuie completate, astfel încât au apărut inițiative recente menite să aducă clarificări necesare și obligatorii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O propunere legislativă pentru modificarea Codului muncii vizează introducerea unor prevederi referitoare la părinții care au în întreținere copii cu handicap, aceasta fiind adoptată marți la Senat. Inițiativa ar introduce posibilitatea acestora de a lucra un număr mai mare de zile de acasă. Senatorii au eliminat prevederea care impunea angajatorilor interdicția de a revoca dreptul acestor părinți de a lucra de la distanță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Legislația muncii impune reguli stricte pentru modificarea contractelor de muncă, dar și respectarea prevederilor specifice muncii la domiciliu / telemuncii, când angajatul își mută munca acasă. Practica arată frecvent situații în care un angajat se bazează doar pe ceea ce putem numi „gentleman's agreement” când își împachetează lucrurile și-și mută biroul la domiciliu.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Guvernul a emis recent un punct de vedere prin care susține modificarea Codului Muncii în vederea extinderii numărului de zile de telemuncă sau muncă la domiciliu, pe parcursul unei luni, pentru persoanele care au în întreținere copii cu dizabilități.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Să ai o relație de muncă flexibilă în privința unor aspecte reprezintă, în mod cert, un avantaj atât pentru salariat, cât și pentru angajator, însă o astfel de abordare depinde, în primul rând, de buna-credință a ambelor două părți, iar, în al doilea rând, de voința acestora și de posibilitatea reală de a aborda flexibil lucrurile. Deseori se vorbește despre telemuncă sau despre munca în regim hibrid, dar părțile nu se sprijină pe contracte făcute conform legii care să descrie aceste situații de muncă - telemunca există doar la nivel practic, dar nu și formal, sau programul de muncă ajunge să fie înscris într-document de unde angajatorul să-l sucească după bunul plac. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
EY Romania 
Simona Voiculescu 
Cristian Stanescu 
avocatnet.ro 
Rebeca Bașuț 