Creștem împreună! Datorită vouă, comunitatea avocatnet.ro a înregistrat 12,8 milioane de vizite în primele 7 luni din 2025.
Pandemia a accelerat o transformare care, altfel, ar fi durat poate un deceniu: adoptarea pe scară largă a muncii la distanță. Telemunca, văzută inițial ca un beneficiu sau o soluție de criză, este acum o componentă permanentă a peisajului muncii peste tot în lume. Însă, odată cu flexibilitatea, această transformare a adus și un set complet nou de provocări în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Recentele discuții inițiate de Inspecția Muncii pe marginea implementării noii platforme Reges-Online au adus în prim-plan o serie de provocări practice pentru angajatori. Printre cele mai dezbătute subiecte se numără, fără îndoială, înregistrarea locului muncii, o noțiune aparent simplă, dar care în contextul formelor moderne de lucru – precum telemunca sau activitatea salariaților mobili – capătă nuanțe complexe. Citește articolul
Flexibilitatea locului de muncă, în special prin modalități precum telemunca, a devenit nu doar o aspirație, ci o realitate pentru mulți lucrători și o strategie adaptativă pentru numeroși angajatori. Această modalitate de organizare a muncii aduce beneficii incontestabile, dar și provocări, mai ales atunci când intervin evenimente de viață semnificative, cum ar fi concediul pentru creșterea copilului (CCC). Ce se întâmplă însă când unui lucrător, obișnuit să presteze muncă în regim de telemuncă anterior intrării în CCC, i se solicită la revenire să își schimbe radical modul de lucru, inclusiv prin relocarea într-un alt oraș? Citește articolul
Uneori suntem tentați să vedem drepturi acolo unde nu sunt și destul de des le ignorăm pe cele evidente. Avem tendința de a lua de bune promisiunile verbale și de a nu verifica inserarea lor în documente care să le facă și obligatorii. Cum telemunca a devenit atât de răspândită, la fel de răspândite sunt și situațiile în care angajații se simt înșelați în privința așteptărilor lor. Verificarea atentă a contractului este esențială pentru a identifica exact regimul de muncă, locația, programul și obligațiile de pontaj. Deși mulți angajatori prezintă telemunca drept flexibilă, doar prevederile scrise negru pe alb sunt opozabile și obligatorii. La fel, regulamentul intern e un document ce n-ar trebui lăsat la stadiul de legendă.
Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente. Citește articolul
Dacă autoritățile stabilesc închiderea temporară a unor școli din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile sau în alte situații de urgență, părinții copiilor care învață acolo pot obține zile libere pentru a avea grijă de cei mici. Citește articolul
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul
Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul