În articolul anterior din această serie am descris evaluarea riscurilor ca fiind „radiografia” securității și sănătății dintr-o companie – un instrument de diagnostic esențial. Însă, un diagnostic, oricât de precis, este inutil dacă nu este urmat de un plan de tratament. În domeniul SSM, acest „plan de tratament” poartă un nume specific: Planul de prevenire și protecție. Citește articolul
În articolele anterioare din această serie am subliniat în mod repetat că dialogul este cheia prevenției. Am stabilit rolul angajatorului ca dirijor și pe cel al lucrătorului ca partener activ. Acum este momentul să discutăm despre principalul cadru legal și instituțional în care acest dialog ar trebui să se desfășoare în majoritatea companiilor: Comitetul de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM). Citește articolul
Consultarea și participarea lucrătorilor în deciziile privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM) reprezintă atât un drept fundamental al angajaților, cât și o obligație legală pentru angajatori. Citește articolul
Obligația de a demara negocierile colective și cea de a elabora planuri anuale de formare profesională sunt două aspecte importante în contextul relațiilor de muncă, fiind în strânsă legătură cu numărul de salariați. Tot de numărul de salariați depinde și obligația de a angaja persoane cu handicap, ori cea de a numi un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Toți angajatorii care au cel puțin 50 de salariați, indiferent de modul de organizare, dacă își desfășoară activitatea pe teritoriul României, au obligația de a constitui un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM), adică de a asigura o participare echilibrată la discutarea problemelor care vizează siguranța lucrătorilor și sănătatea lor la locul de muncă și la luarea deciziilor în aceste privințe. Citește articolul