ACCES GRATUIT

UPDATE Oficial: Motivarea hotărârilor în procesele penale se va face odată cu pronunțarea. Modificarea intră în vigoare sâmbătă

Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în procesele penale se vor face în maximum 120 de zile de la încheierea dezbaterilor, potrivit unei legi apărute miercuri în Monitorul Oficial. Modificarea legislativă adoptată de Parlament a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (CCR), luată la începutul lunii aprilie, prin care s-a stabilit că hotărârile judecătoreşti trebuie motivate la momentul pronunţării, nu ulterior, şi că practica actuală a instanţelor este neconstituţională. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Minorii bănuiți sau acuzați de comiterea unei infracțiuni vor trece prin proceduri penale mai bine adaptate situației lor

O serie de modificări ce vizează procedurile penale în cazul minorilor suspectați sau acuzați de comiterea unei infracțiuni se va aplica de sâmbătă. Vorbim de modificări la felul cum va avea loc arestarea preventivă a minorilor și chiar de extinderea procedurilor specifice celor sub 18 ani majorilor, în anumite situații. Modificările sunt conținute într-o lege apărută miercuri seara în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De acum, firmele pot participa online la licitațiile pentru bunurile indisponibilizate în procese penale

Bunurile indisponibilizate în procese penale și care sunt scoase la licitație pot fi obținute, de acum, și online. Organizarea licitațiilor pentru asemenea bunuri, pe internet, va ajuta, pe termen scurt, cu respectarea măsurilor de distanțare socială. Pe termen mediu și lung, va contribui la organizarea unui cadru transparent pentru desfășurarea unor asemenea proceduri, conform Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituția care se ocupă cu organizarea unor asemenea licitații precum cele menționate mai sus. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Orice document necesar într-un proces poate fi trimis instanțelor pe e-mail. Avocații trebuie doar să aibă semnătură electronică

Avocații care vor să transmită prin e-mail, către instanțe, cereri de chemare în judecată, cereri de apel, contestații sau alte acte trebuie să folosească semnătura electronică. Practic, e necesar ca avocații să folosească un instrument care le leagă, fără urmă de îndoială, identitatea reală de identitatea electronică, aspect subliniat inclusiv de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), într-o decizie dată în acest an. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Testul poligraf: La ce folosește acesta în procesul penal?

Poligraful, pe care cei mai mulți îl cunosc sub denumirea de detector de minciuni, este un aparat care, prin măsurătorile pe care le face în timpul unui interogatoriu, permite, într-o exprimare mult simplificată, să se vadă dacă cineva spune sau nu adevărul (tensiunea arterială a respondentului și pulsul sunt doi parametri analizați prin poligraf, dar nu singurii). În realitate, poligraful este un instrument care nu reflectă întotdeauna situația obiectivă. Tocmai de aceea, poligraful nu este un instrument probatoriu în sens procedural penal și rezultatul său nu poate determina, prin el însuși, o condamnare sau o achitare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză Contribuția Fiscului în unele dosare penale, găsită neconstituțională. Cum a fost afectat contribuabilul

Cu încălcarea evidentă a unor aspecte precum dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, după cum subliniază un specialist, procesele-verbale întocmite de Fisc în anumite controale au fost folosite ca mijloace de probă în procesele penale vizând contribuabilii. Doar că, recent, Curtea Constituțională a României (CCR) a spus printr-o decizie că acest lucru este neconstituțional. Fiscul a ajutat însă în tot acest timp (și în vremea vechiului cod de procedură fiscală), uneori în mod esențial, la soluționarea unor dosare penale cu documente cărora li s-a atribuit în mod contrar Constituției valoare probatorie în acele procese.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale. Ce înseamnă asta pentru procesele în curs

Curtea Constituțională (CCR) a dat recent o decizie deosebit de importantă pentru contribuabili și a spus că nu este constituțional ca procesele-verbale întocmite de Fisc în cadrul unor controale efectuate la cererea organelor penale să fie folosite ulterior în procese ca mijloace de probă. Decizia a fost aplaudată de fiscaliști, dar importanța ei nu contează doar pentru viitor, ci și pentru procesele în derulare, în care astfel de probe sunt folosite. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Sechestru pe averea șefului Camerei Deputaților. Când se poate lua o asemenea măsură?

În cazul infracțiunilor de corupție e obligatoriu să fie luate măsuri asigurătorii de către organele penale, potrivit legislației penale. În definitiv, mai ales dacă vorbim de prejudicii cu multe zerouri, banii trebuie recuperați de undeva. Prin urmare, se sechestrează bunuri și/sau se popresc sume de bani datorate suspectului/inculpatului. Recent am aflat că procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA) au pus sechestru pe toată averea șefului Camerei Deputaților, implicat acum într-un dosar de corupție. Iată ce înseamnă acest lucru din perspectiva legii penale. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE CCR: Concubinii să aibă același statut ca soții în fața justiției. Decizia produce efecte de azi

Atunci când vine vorba de audierile în cadrul proceselor penale, concubinii ar trebui să aibă același statut ca soții, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unui document publicat astăzi în Monitorul Oficial și care deja produce efecte. Practic, judecătorii au apreciat că și concubinii sau foștii concubini ai unui suspect sau inculpat ar trebui să aibă dreptul să refuze audierea ca martori. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Justițiabilii pot introduce singuri cererile de recurs în procesele penale. Guvernul a făcut modificările necesare

Orice parte din procesul penal poate introduce singură o cerere de recurs, fără să mai fie nevoită să-și angajeze un avocat, reiese dintr-o decizie recent publicată a Curții Constituționale a României (CCR). Concret, judecătorii au declarat neconstituționale o serie de prevederi legale din Codul de procedură penală care limitau dreptul la recurs al unora dintre justițiabili, astfel că Guvernul a intervenit prin ordonanță de urgență și a operat modificările necesare. Citește articolul