Chiar dacă discuțiile despre eficientizarea colectării TVA la bugetul de stat au fost acoperite de primul pachet oficial de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului, problema rămâne mai departe. Așadar, ce soluții există? Conform unui specialist de la PwC România consultat de redacția noastră, autoritățile sunt pe drumul cel bun, dar mai au pași importanți de făcut. Citește articolul
Dezbaterile publice referitoare la posibila implementare a taxării inverse generalizate la TVA devin tot mai intense, specialiștii fiind împărțiți în două tabere. Dacă unii dintre ei consideră că această măsură este soluția la problema eficientizării colectării TVA de către Guvern, alții consideră că măsura ar produce probleme și mai mari. Citește articolul
Taxarea inversă generalizată la TVA a revenit, în aceste zile, în discuțiile publice legate de reforma fiscală pe care autoritățile noastre trebuie s-o aplice cât mai repede pentru a păstra România în ținta de deficit bugetar de 7% pentru 2025. Cum statul are nevoie de mai mulți bani la buget, specialiștii sunt de părere că introducerea taxării inverse generalizate ar fi cea mai bună soluție pentru a „împușca” două păsări dintr-un foc - creșterea încasărilor anuale din TVA și reducerea gap-ului uriaș de TVA. Singurul impediment ar fi că e nevoie de aprobarea Comisiei Europene, dar e greu de crezut că România ar putea fi refuzată. Citește articolul
În martie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis o hotărâre preliminară referitoare la deducerea TVA-ului într-o cauză care implică două societăți din România. Importanța cauzei de față rezidă în faptul că aceasta analizează dacă unei persoane impozabile îi poate fi refuzat dreptul de a deduce TVA-ul pentru o tranzacție tratată inițial ca fiind impozabilă de către organele fiscale, dar ulterior reclasificată de acestea ca fiind în afara sferei de aplicare a TVA-ului, punând în discuție conflictul în tratamentul fiscal aplicat aceleiași tranzacții pentru diferitele părți implicate. Citește articolul
În contextul folosirii e-Factura, în condițiile în care aproape toate facturile simplificate trebuie transmise, mai nou, în sistem, apare întrebarea despre cum facem diferența între o factură simplificată și una normală? Potrivit specialiștilor, diferența constă în numărul de informații ce trebuie să apară în una sau în cealaltă, relevant pentru discuție fiind articolul 319 din Codul fiscal. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că, atâta timp cât serviciile sunt achiziționate în scopul operațiunilor taxabile ale persoanei impozabile, nu poate fi refuzat dreptul de deducere a TVA pe motiv că serviciile au fost furnizate simultan altor societăți din grup sau că achiziția acestora nu este oportună. Citește articolul
În contextul utilizării generalizate a facturilor electronice, între persoanele impozabile stabilite în România, începând cu 1 iulie 2024, din ce în ce mai des apar întrebări sau dispute între cei doi parteneri comerciali în ceea ce privește informațiile care ar trebui (sau s-ar dori) trecute pe factură. Spre exemplu, sunt societăți care, din postura de clienți, refuză plata anumitor facturi în lipsa menționării unui cont IBAN pe aceasta sau a unui cod care să semnifice proiectul/centrul de cost de care aparține. Alte societăți refuză plata în lipsa primirii unui exemplar într-un format agreat (pdf, de pildă), pe o anumită adresă de e-mail sau pe o anumită platformă. În cele ce urmează trecem în revistă prevederile legale privind anumite elemente care nu trebuie să lipsească din facturi. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat asupra modului în care sunt taxate activitățile desfășurate de organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe în România. Această decizie aduce clarificări substanțiale privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la comisioanele de gestiune percepute de aceste organisme. Citește articolul
România a primit o nouă autorizare pentru limitarea la 50% a dreptului de deducere a TVA-ului pentru cumpărarea, închirierea sau leasingul mașinilor, în cazul în care acestea sunt folosite și în alte scopuri decât cele profesionale. Măsura figurează într-o decizie recent publicată de Consiliul UE în Jurnalul Oficial al UE. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a oferit clarificări importante cu privire la aplicarea TVA în cazul serviciilor de videochat. Decizia vine în urma unei solicitări de decizie preliminară din partea Curții de Apel Cluj și privește interpretarea articolului 53 din Directiva europeană 112/2006 (care reglementează sistemul comun al TVA în UE). Citește articolul