Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, recent, că un angajator ar putea să își supravegheze video salariații, în situațiile în care există susipiciuni rezonabile că unii angajați ar fi furat de la acel angajator. Situația este una excepțională și angajatorul trebuie să se asigure că ia doar măsurile necesare pentru a depista aceste fapte, însă problema este interesantă, în special din perspectiva ultimelor schimbări aduse de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în baza căruia nu par să existe asemenea excepții, cel puțin nu atât de evident. Citește articolul
Firmele care investesc în practici și măsuri de conformare cu legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor- GDPR) nu trebuie să suporte doar o creștere a costurilor de conformare și mai multe posibile presiuni din partea autorităților. Există și avantaje și, se pare, unele sunt de ordin concurențial: un studiu a demonstrat că acele companii care îndeplinesc cerințele de conformitate cu legislația relevantă pentru protecția datelor beneficiază de o încredere sporită din partea clienților și de creșterea veniturilor. Citește articolul
Autoritatea poloneză de protecție a datelor a amendat o firmă cu aproximativ 645 de mii de euro, din cauză că aceasta nu a implementat suficiente măsuri de securitate pentru a garanta protecția și integritatea datelor personale pe care le deținea. Insuficiența în cauză a fost contrară Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Lipsa acestor garanții a dus la o breșă de securitate, lucru ce a permis accesarea datelor a aproximativ 2.2 milioane de persoane. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că o firmă poate să prelucreze date personale în baza interesului ei legitim. Pentru aceasta, însă, acea firmă trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Una din acele condiții se referă la faptul că interesele, drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate de prelucrare nu trebuie să „prevaleze” față de interesul legitim al companiei care prelucrează date. Iar acele interese, drepturi și libertăți pot fi foarte vaste. Citește articolul
Tehnologia a pătruns atât de adânc în viața noastră de zi cu zi, încât cu greu își mai poate imagina cineva un loc de muncă unde nu ești nevoit să folosești un calculator sau orice alt tip de dispozitiv digital. Citește articolul
Administratorii de site-uri echipate cu butonul "îmi place" (like) al Facebook trebuie să aibă în vedere o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia prelucrării de date personale. Potrivit Curții, folosirea acelui buton îi face pe aceștia operatori de date alături de Facebook în privința colectării și transmiterii către platforma socială a datelor vizitatorilor site-ului echipat cu butonul respectiv. Citește articolul
De când a intrat în vigoare Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), firmele sunt mult mai precaute în ceea ce privește prelucrarea datelor personale. Unul din lucrurile la care se uită, în acest context, este temeiul pentru prelucrarea unor date. Fiind cel mai la îndemână pentru protejarea intereselor firmelor, temeiul interesului legitim reprezintă o astfel de justificare care permite prelucrarea de date. Ce se întâmplă, însă, când la mijloc nu mai e vorba de date „obișnuite”, ci de date sensibile? Adică date precum cele referitoare la sănătatea unei persoane sau la orientarea ei sexuală. Mai poate o persoană juridică să prelucreze astfel de date, în baza interesului ei legitim? Răspunsul depinde de mai mulți factori, precum caracterul ei (profit sau non-profit) sau relația dintre persoana juridică ce face prelucrarea și persoana ale cărei date sunt vizate. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede condițiile în care pot fi prelucrate datele personale, de către firme. Ca regulă, prelucrarea este permisă doar în anumite contexte. Un astfel de context este interesul legitim al companiei care prelucrează. Însă, pentru a fi aplicabil acest temei, este necesar ca interesul companiei să îl depășească pe cel al persoanei vizate de prelucrare de a nu îi fi utilizate datele personale. Un domeniu în care ar putea fi vorba de o aplicare extinsă al interesului legitim este cel al relațiilor de muncă. Citește articolul
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane. Citește articolul
Conformarea cu Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) costă. Investițiile pot fi ridicate și multor firme li s-ar putea părea că au de plătit un cost excesiv doar pentru a respecta o reglementare care nu le oferă alte avantaje. Totuși, acest lucru nu este adevărat. Un studiu recent demonstrează că există și avantaje de afaceri pentru firmele care implementează măsuri suficiente pentru respectarea obligațiilor prevăzute în GDPR. Citește articolul