Rămâi informat cu avocatnet.ro, acum și pe Google News. Click aici și apasă pe urmărește-ne (follow sau steluță)!
Atunci când o firmă dorește să modifice datele din contract, ea trebuie să se asigure că are consimțământul persoanei vizate de acele date, pentru ca acea acțiune să fie permisă, din perspectiva Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). O entitate spaniolă care nu a respectat aceste lucruri a primit o amendă de zeci de mii de euro. Citește articolul
Dacă un incident de securitate în materia prelucrărilor de date personale produce prejudicii vreuneia dintre persoanele ale cărei date au fost afectate, atunci compania poate să fie pusă în fața unei pretenții de despăgubire. Prejudiciatul se poate adresa fie operatorului, fie împuternicitului și este îndreptățit să obțină despăgubiri atât pentru daune materiale, cât și morale (prejudicii de imagine, de pildă). În cazul unor astfel de incidente, spun specialiștii, cel mai important e ce alege compania să facă, imediat după ce află de incident, pentru cei afectați. Citește articolul
Companiile răspund de prelucrările de date personale neautorizate pe care le fac salariații lor - în fapt, răspund pentru toate neregulile în materia protecției datelor cauzate de aceștia. Autoritatea română de protecția datelor (ANSPDCP) a prezentat de curând cele mai recente două sancțiuni aplicate unor companii importante de la noi, una dintre ele vizând tocmai problemele cauzate de salariați. Citește articolul
Atunci când aplică Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) poate să dispună măsuri corective. Acestea variază de la avertismente date firmelor sau persoanelor investigate, la direcții specifice pentru ca activitatea unei firme să fie în conformitate cu GDPR. Sau ANSPDCP poate să îi interzică unei persoane să facă o anumită prelucrare de date. De aceea, ar fi util pentru firme să știe ce măsuri corective tinde ANSPDCP să aplice. Citește articolul
Tot o prelucrare de date personale se face și cu ocazia evaluărilor profesionale ale angajaților. Uneori, pentru a face aceste evaluări, companiile se folosesc de date care ori sunt obținute prin alte scopuri declarate de prelucrare, de date sensibile sau, de ce nu, prea multe față de scopul prelucrării. Datele personale folosite și colectate cu ocazia evaluărilor trebuie să poată fi accesate de cei evaluați și șterse atunci când nu mai sunt necesare și când raportul de muncă se încheie. Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, recent, că un angajator ar putea să își supravegheze video salariații, în situațiile în care există susipiciuni rezonabile că unii angajați ar fi furat de la acel angajator. Situația este una excepțională și angajatorul trebuie să se asigure că ia doar măsurile necesare pentru a depista aceste fapte, însă problema este interesantă, în special din perspectiva ultimelor schimbări aduse de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), în baza căruia nu par să existe asemenea excepții, cel puțin nu atât de evident. Citește articolul
Firmele care investesc în practici și măsuri de conformare cu legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor- GDPR) nu trebuie să suporte doar o creștere a costurilor de conformare și mai multe posibile presiuni din partea autorităților. Există și avantaje și, se pare, unele sunt de ordin concurențial: un studiu a demonstrat că acele companii care îndeplinesc cerințele de conformitate cu legislația relevantă pentru protecția datelor beneficiază de o încredere sporită din partea clienților și de creșterea veniturilor. Citește articolul
Autoritatea poloneză de protecție a datelor a amendat o firmă cu aproximativ 645 de mii de euro, din cauză că aceasta nu a implementat suficiente măsuri de securitate pentru a garanta protecția și integritatea datelor personale pe care le deținea. Insuficiența în cauză a fost contrară Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Lipsa acestor garanții a dus la o breșă de securitate, lucru ce a permis accesarea datelor a aproximativ 2.2 milioane de persoane. Citește articolul
Administratorii de site-uri echipate cu butonul "îmi place" (like) al Facebook trebuie să aibă în vedere o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia prelucrării de date personale. Potrivit Curții, folosirea acelui buton îi face pe aceștia operatori de date alături de Facebook în privința colectării și transmiterii către platforma socială a datelor vizitatorilor site-ului echipat cu butonul respectiv. Citește articolul