De ce n-a existat, de fapt, niciun conflict juridic între autorități în privința „Ordonanței 13”?

CCR a fost sesizată recent pentru a stabili dacă a existat sau nu un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament (adică între autoritatea executivă și cea legiuitoare), dar și între Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii (adică între autoritatea executivă și cea judecătorească). În ambele cazuri, acestea vizând adoptarea Ordonanței de urgență nr. 13/2017, răspunsul Curții a fost „Nu”.

În primul caz, judecătorii au explicat că Guvernul nu și-a arogat puteri, atribuții sau competențe care, conform Constituției, aparțin Parlamentului. Asta deoarece Legea fundamentală permite Guvernului să adopte ordonanțe de urgență în situațiile extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.

„Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgență la Camera competentă să fie sesizată și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României” - extras din articolul 15 al Constituției.

Nici în cazul al doilea n-a fost identificat un conflict juridic, din moment ce Guvernul nu este obligat în niciun fel să ceară avizul Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul în care a dat Ordonanța de urgență nr. 13/2017. Mai precis, avizul acestei entități este necesar doar în cazul proiectelor de acte normative ce fac referire la activitatea autorității judecătorești.

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești” - extras din articolul 38 al Legii nr. 317/2004.

Așadar, pe scurt, intervenind prin ordonanță de urgență asupra codurilor penale, Guvernul a acționat în limitele Constituției, deoarece acest lucru îi este permis, iar obținerea unui aviz prealabil adoptării, de la Consiliul Superior al Magistraturii, nu era o obligație legală a Executivului.

Potrivit prevederilor OUG nr. 13/2017, act normativ ce a fost abrogat duminică prin OUG nr. 14/2017, abuzul în serviciu ar fi urmat să devină mult mai greu de pedepsit, iar neglijența în serviciu ar fi urmat să dispară. Informații pe larg despre subiect sunt aici.

În altă ordine de idei, CCR a respins și sesizarea de neconstituționalitate a OUG nr. 13/2017, ridicată de Avocatul Poporului, din moment ce actul normativ nu mai este în vigoare.