Analiză Reuters: România ajunge din urmă ţările vecine mai bogate, ajutată de fondurile europene

Analiză Reuters: România ajunge din urmă ţările vecine mai bogate, ajutată de fondurile europene

Economia României ar urma să depăşească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată de fondurile europene, o monedă stabilă şi de investiţiile străine, stimulate în parte şi de relocarea activităţilor din Rusia şi Ucraina, scrie Reuters, citată de Agerpres.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia României să înregistreze în acest an un avans de 3,1% şi chiar cu o estimare mai modestă a Comisiei Europene privind un avans de 1,8% ar plasa-o înaintea Poloniei, care ar urma să înregistreze o creştere de 0,7%, şi a Ungariei, care se va confrunta cu o încetinire economică şi o inflaţie accelerată. 

Creşterea din acest an urmează unui deceniu în care România, una din cele mai sărace ţări din Europa, a redus decalajul care o separă de ţările vecine pentru a deveni a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010. 

Perspectivele României sunt susţinute de calitatea de ţară membră UE şi relaţiile bune cu Bruxelles-ul. În timp ce autorităţile de la Budapesta şi Varşovia se ceartă cu Bruxelles-ul pe tema condiţiilor privind statul de drept care sunt impuse pentru acordarea ajutoarelor de miliarde de euro prevăzute în Mecanismul de redresare şi rezilienţă, România a tras deja peste şase miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobândă redusă.

Premierul Nicolae Ciucă a spus că Guvernul de la Bucureşti vrea să acceseze anual peste 10 miliarde de euro în acest an, echivalentul a 4% din PIB, din finanţarea europeană în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro care va fi pusă la dispoziţia României până în 2027. 

Progresele cu reformele în justiţie au condus Comisia Europeană să recomande, în luna noiembrie, ridicarea mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit în 2007, când România a aderat la blocul comunitar. 

"Cu condiţia ca toate măsurile anti-corupţie prevăzute în planul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi implementate în mod corect, România ar putea deveni un exemplu de bună guvernanţă în regiune", a declarat pentru Reuters un oficial european care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Deficitul balanței comerciale a fost de 31 de miliarde de euro în primele 10 luni din 2022, cu 45% mai mare decât în anul anterior

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a fost de 31 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2022, în creştere cu 45,2% (+9,654 miliarde de euro faţă de valoarea înregistrată în acelaşi interval din 2021, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2022, exporturile FOB au însumat 8,426 miliarde de euro, iar importurile CIF au fost de 11,015 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 2,589 miliarde de euro. Faţă de luna noiembrie 2021, exporturile din luna noiembrie 2022 au crescut cu 18,8%, în timp ce importurile s-au majorat cu 19,3%. 

În primele 11 luni din anul anterior, exporturile FOB au ajuns la valoarea de 85,261 miliarde de euro (+25,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2021) şi importurile CIF au atins 116,262 miliarde de euro (+29,9%). 

Conform datelor oficiale, în intervalul analizat, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,7% la export şi 32,7% la import) şi alte produse manufacturate (30% la export şi 28,6% la import). 

Câmpina, cea mai însorită localitate din țară, a fost locul unui experiment acum 50 de ani pentru încălzirea locuințelor

Câmpina, cea mai însorită localitate din România, a început anul cu record național de căldură pentru luna ianuarie: plus 20,8 grade Celsius. Meteorologul care a înregistrat temperatura spune că localitatea de la poalele Văii Prahovei este perfect protejată de dealuri. De aceea, iernile sunt blânde în Câmpina, verile niciodată toride, iar numărul zilelor însorite depășește 180 anual. În anii 1970, cercetătorii români au construit o casă solară și au căutat să găsească rețeta încălzirii pe timpul iernii doar cu ajutorul soarelui și apei. După 1990, a fost însă abandonată.

Câmpina - când treci podul Doftanei dinspre Ploiești către Comarnic, o lași mereu la dreapta. Cățărată pe platou, între dealuri, i-a fost șevalet lui Grigorescu, cândva, și miracol petrolier. Multe povești are Câmpina Prahovei. Una este despre soarele care o luminează ca pe nicio altă localitate din țară. Peste 180 de zile pe an, arată măsurătorile meteo. Pe la 1970, cercetătorii au fost siguri că pot încălzi locuințele câmpinenilor doar cu apă și soare. Se spune că Elena Ceaușescu i-a alocat resurse nelimitate proiectului „Casă solară Câmpina”. Clădirea mai există, cu tot cu panourile solare. Dar e în paragină. S-a furat din ea tot.

Se spune că proiectul „Casă solară Câmpina” a fost abandonat din cauză că panourile n-au putut încălzi apartamentele de studiu la o temperatură optimă. Dincolo de experiment însă, soarele continuă să lumineze Câmpina așa cum știe. La debut de an a încălzit aerul chiar pentru record național.