Munca, pensia, economia și bugetele – paradoxul românesc în UE: cei mai puțini ani munciți, la una din cele mai mari vârste de pensionare

De fapt, autoritățile franceze au crescut nu atât vârsta de pensionare, cât perioada de contributivitate: de la 41,5 ani, la 43 de ani. Despre asta e vorba în revoluția din sistemul francez de pensii.

Dar cum stă România – în contextul discuțiilor despre reforma pensiilor speciale – adică acolo unde e vorba și de anii de contributivitate și de vârsta de pensionare, și de cuantumul pensiilor.

Ei bine, în ciuda vârstei de pensionare printre cele mai mari din UE (65 de ani), România are cei mai puțini ani înregistrați, în medie, de un român în câmpul muncii: adică de contributivitate: 31 de ani.

Mai jos, o analiză despre necesitatea reformelor atât de piața muncii, cât și pe cea a pensiilor – făcută de Ionuț Dumitru – economist-șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal.

Din perspectiva creșterii economice pe termen lung, factorul munca joacă un rol important, mai ales într-un context de imbatranire a populatiei că tendința globală, și în particular în România unde evoluțiile demografice sunt chiar mai nefavorabile. Într-un astfel de context, îmbunătățirea participării forței de munca la activitatea economica este absolut necesară.

Un român muncește (contribuie) cei mai puțini ani față de celelalte state UE

Sunt cateva lucruri care ies în evidență atunci cand analizam cifrele din piața muncii din România.

Populația în vârstă 15-64 de ani are o pondere de circa 65% în total, similar cu alte state din regiune sau cu media europeană. Însă, atunci când ne uităm la populația activă în intervalul de vârstă 15-64 de ani, observăm că avem în România o pondere a acesteia în grupa sa de vârstă de doar 65% populație (a doua cea mai mică pondere din UE 27, după Italia), cu aproape 10 pp sub media europeană și mult sub celelalte state din Europa Centrală și de Est.

Prin urmare, avem o pondere ridicată a populației inactive: elevi/studenți, pensionari, persoane casnice, persoane întreținute de altă persoană, persoane întreținute de stat sau de alte organizații și alte categorii.

Conform recensamintului din 2022, populația activă a scăzut în ultimii 10 ani cu circa 1 mn de persoane. Din populația totală de 19053815 persoane a României, 8185049 reprezintă persoane active (în 2011, la precedentul Recensământ, din populația totală de 20121641 persoane, populația activă era de 9180337 persoane). Populația inactivă este la recensamantul din 2022 de 10868766 persoane (față de 10941304 persoane inactive la recensământul din 2011).

Din cele 10868766 de persoane inactive, elevi/studenți sunt 3477027 persoane, pensionari sunt 4288077 persoane, 1169829 persoane casnice, 1049167 persoane întreținute de altă persoană, 112636 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 273215 persoane întreținute din alte surse și 498815 persoane care au declarat „altă situație economică”.

Minus 5 ani de muncă față de media UE: nici jumătate din populația activă nu e înregistrată în piața muncii

Prin urmare, în circa 10 ani, populația României a scăzut cu circa 1 milion persoane și scăderea se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne relativ constantă.

Pe baza datelor din tabel, aferente anului 2021, pe segmentul de varsta 55-64 de ani se constata ca doar 46% din populatie este activa în piata muncii, cea mai mica pondere din UE, media UE fiind 64%.

Adică, din persoanele în varsta de 55-64 de ani, doar mai puțin de una din doua persoane muncesc, iar cei care sunt în afara pieței muncii spun în proportie de 94% ca nu vor sa muncească (mult peste procentul de 80% la nivel european).

O explicație pentru aceasta situație este fara indoiala numarul relativ mare de pensionari speciali ieșiți la pensie și la varste ușor peste 40 de ani. De altfel, dura vieții active în munca în România este de doar 31.3 ani, cea mai mica din UE.

Mai departe, din persoanele care muncesc doar 53% sunt salariati (inclusiv salariati în economia neobservată), iar din aceștia doar 78% plătesc taxe și impozite, restul fiind salariati la negru.
Din salariații care plătesc taxe și impozite, circa 25% sunt în sectorul public.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.