Ușoară creștere a numărului accidentelor de traseu în ultimii ani. Ar trebui ajustată reglementarea acestora în Legea SSM?

• accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
• accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară granițelor tarii, pe durata și traseul prevăzute în documentul de deplasare;
• accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizica, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;.
• accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de la aceste locuri.
  

Dacă până acum ne-am uitat la ce prevede Legea SSM, mergem acum la normele sale de aplicare, unde accidentul de traseu este:

„a) accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul;

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa și invers, și care a antrenat vătămarea sau decesul;

c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unității”.

Esențialul e faptul că nu orice accident pe care angajatul îl face în timpul unei deplasări din cadrul programului său de muncă e automat considerat accident de traseu: trebuie să existe o legătură între eveniment și relația de muncă.

În ultimii șase ani, numărul accidentelor de traseu nu a evoluat foarte mult ( de la 694 în 2018, la 728 în 2023) - ușoara scădere pe care o vedem în graficul de mai jos ar putea fi explicată prin faptul că în perioada pandemiei deplasările s-au rărit, mulți angajați au lucrat de acasă, au avut loc mai puține delegații ș.a.m.d. Se poate observa însă că ponderea accidentelor de traseu în totalul accidentelor de muncă este aproximativ constantă. Datele de mai jos, culese din rapoartele Inspecției Muncii, trebuie luate însă „cu un vârf de sare”: în România, situația accidentelor de muncă declarate e caracterizată de subdeclarare, așa că realitatea este, probabil, foarte departe de aceste numere redate în graficul de mai jos.

S-a încercat eliminarea accidentului de traseu din legislație

În toamna lui 2020, Executivul de la vremea aceea propusese eliminarea accidentului de traseu din Legea SSM. Nu s-a mai întâmplat însă nimic cu proiectul respectiv - a rămas doar atât: o propunere. Guvernul motiva inițiativa referindu-se la excluderea din statisticile europene a accidentelor de traseu.

Un specialist SSM ne explica la vremea respectivă că eliminarea accidentului de traseu din lege reprezintă o normalitate, având în vedere evoluția paradigmelor de muncă în ultimele decenii și faptul că acum tot mai puțini angajatorii mai asigură transportul între casă și locul muncii. Alții însă considerau că eliminarea accidentelor de traseu din rândul accidentelor de muncă ar fi o eroare pentru că ele fac parte din realitatea raporturilor de muncă inclusiv în prezent. 

O situație prezentată în Legea SSM ca accident de muncă este cea în care accidentul s-a petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers - în contextul în care mulți dintre angajați își încasează banii pe card, e discutabil dacă acest tip de accident ar mai trebui menționat în Legea SSM. Sau ar trebui să ne gândim la orice deplasare pe care o face angajatul la un bancomat pentru eliberarea de numerar? Și dacă în contul său se află bani din mai multe surse, cum demonstrăm că deplasarea a fost pentru a scoate tocmai banii de salariu?

„E discutabilă situația în care, odată cu adoptarea pe scară largă a plății salariului prin transfer bancar, salariații se află în situația în care pentru a intra fizic în posesia salariului, trebuie să  se deplaseze la un bancomat. Acesta poate fi sau nu în proximitatea locului de muncă organizat de către angajator sau, în contextul în care tot mai multe activități se desfășoară în acest moment în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, este aproape imposibil de anticipat locul din care salariatul își va încasa fizic salariul ori dacă va face sau nu acest lucru”, puncta într-un articol Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.

La fel de discutabil este și modul în care se poate aduce în discuție accidentul de traseu în condiții de telemuncă sau muncă la domiciliu, mai puncta acesta.

Întrebarea este, de fapt, dacă printre multe alte aspecte care necesită o revizuire sau o reconfigurare în acord cu noile realități ale muncii, în Legea SSM, se află și reglementarea accidentului de traseu. În orașe mari, unde mijloacele de transport s-au diversificat destul de mult, discutând inclusiv de deplasarea cu trotinete, unde angajații fac în drumurile spre și dinspre locul de muncă numeroase opriri pentru a rezolva probleme personale, ce presupun adesea devieri mari de la traseu, subiectul accidentului de traseu pare că acumulează foarte multe variabile greu de gestionat pentru angajatori. Totodată, cât de multe companii mai asigură transportul angajaților la și de la locul de muncă? 

„Când angajații folosesc mijloace de transport în comun sau mijloace de transport proprii (autoturism, bicicletă, trotinetă, motocicletă), angajatorul nu are cum să intervină în aceste aspecte, pentru că deplasarea se realizează pe drumurile publice, unde trebuie respectate regulile de circulație specifice și nu regulile impuse de angajator. Mai pot apărea accidente de traseu când mergem pe trotuar și alunecăm pe gheață, călcăm într-un șanț nesemnalizat, ne împiedicăm de denivelări din asfalt etc. Singurul lucru pe care îl poate face angajatorul este să îi îndrume pe angajați să acționeze în instanță administratorul drumului respectiv”, declara, pentru redacția noastră, acum ceva vreme, Daniel Milicescu, managing partner la Eurofin Consult.

Într-un material viitor ne propunem să vedem în ce sens ar putea evolua legislația și care sunt chestiunile ce pun probleme angajatorilor în practică.