ACCES PREMIUM

Lucrătorul mobil și „unitatea beneficiarului”. Cine răspunde pentru siguranța și condițiile de muncă în cazul lucrătorilor mobili?

Legislația prevede un partaj clar al responsabilității pentru siguranța lucrătorilor mobili care prestează activități la sediul beneficiarilor. Deși lucrătorul mobil are un singur angajator, care rămâne principalul responsabil pentru securitatea sa, beneficiarul serviciilor are obligații specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Strategia UE privind SSM: Ce aduce nou abordarea „zero decese la locul de muncă” în materie de accidente de muncă și cum va influența legislația națională

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este un domeniu într-o permanentă evoluție, modelat de schimbările tehnologice, sociale și economice. La nivelul Uniunii Europene, direcția este trasată de Cadrul Strategic al UE în domeniul Sănătății și Securității în Muncă, care pentru perioada 2021-2027 stabilește prioritățile și obiectivele pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Acest nou cadru strategic de la nivelul UE reprezintă o foaie de parcurs ambițioasă, care introduce o filozofie proactivă și un obiectiv îndrăzneț, rezumat într-un concept cheie: „principiul zero decese la locul de muncă”.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Un angajat nu poate invoca directivele europene privind SSM pentru a obține în instanță încadrarea locului său de muncă într-o categorie specială care generează drepturi de natură socială

Printr-o decizie pronunțată recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat (prin raportare la fosta lege a pensiilor) cu privire la faptul că sistemul românesc de încadrare în condiții deosebite de muncă, în măsura în care servește la acordarea de beneficii de pensie și de concediu suplimentar, rămâne o chestiune de drept național și că Directiva 89/391 nu conferă lucrătorilor un drept, opozabil statului sau angajatorului, de a obține prin acțiune în instanță această încadrare pentru a primi beneficii de pensie sau concediu suplimentar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Lucrătorii în vârstă și SSM: Provocări specifice și bune practici pentru menținerea capacității de muncă și valorificarea experienței

Pe măsură ce speranța de viață crește și vârsta de pensionare se decalează, forța de muncă din România și din întreaga Europă trece printr-o transformare demografică majoră, îmbătrânirea. Acest fenomen aduce în prim-plan o discuție esențială în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), iar abordarea corectă nu este despre a privi lucrătorii în vârstă ca pe o problemă, ci despre a crea un mediu de lucru incluziv, care reușește să mențină capacitatea de muncă a tuturor angajaților și să valorifice imensa experiență pe care o aduc seniorii din cadrul echipei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Lucrătorii temporari și subcontractanții - cine răspunde pentru securitatea lor

Economia modernă este, în prezent, una extrem de flexibilă, bazată pe contracte temporare, externalizări de servicii și subcontractări. Deși acest modus operandi este aduce beneficii (de ordin economic), iar, în unele cazuri, reprezintă singura opțiune a unei companii, apare și o întrebare complexă și de importanță critică: atunci când un lucrător temporar sau un angajat al unui subcontractant se accidentează la sediul companiei-gazdă, cine răspunde? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Locul sau locurile de muncă? Practica angajatorului de a trece mai multe puncte de lucru în CIM

O practică întâlnită în piața muncii, născută dintr-o interpretare „creativă” a legislației, este aceea prin care angajatorul, la încheierea contractului individual de muncă (CIM), alege să înscrie la capitolul „locul muncii” nu o singură adresă, ci o listă de puncte de lucru ale companiei (de exemplu, sediile din București, Cluj-Napoca și Timișoara). Intenția din spate este evidentă: angajatorul dorește să obțină flexibilitate maximă, rezervându-și dreptul de a-l „plimba” pe salariat între aceste locații după bunul plac, fără a mai fi nevoie de un act adițional (conform art. 41 din Codul muncii) și fără a aplica regimul delegării (cu plata indemnizației și a cheltuielilor de transport și cazare). Dar este această strategie conformă cu legea? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiectul care propune interzicerea obligării șoferilor la încărcat-descărcat marfa: o inițiativă necesară sau o periculoasă necunoaștere a Codului muncii și a regulilor SSM de către cei care scriu legi?

Un proiect recent înregistrat la Parlament vizează reglementarea strictă a responsabilităților privind încărcarea și descărcarea mărfurilor în transportul rutier. Punctul central al propunerii îl reprezintă interdicția explicită de a obliga conducătorii auto să efectueze aceste operațiuni, interdicție susținută de o sancțiune considerabilă - amendă de la 10.000 la 30.000 de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încadrat la un nivel profesional superior, dar plătit la cel vechi. Despre principiul plății egale pentru muncă de valoare egală și buna-credință

Relațiile de muncă, prin natura lor, sunt un contract de schimb: angajatul oferă timp, competență și efort, iar angajatorul oferă o remunerație corespunzătoare. Dar ce se întâmplă atunci când una dintre părți modifică unilateral acest echilibru? Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Securitatea și sănătatea lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează

Protejarea maternității la locul de muncă este unul dintre pilonii unei societăți echilibrate și o dovadă de responsabilitate socială, iar această grijă pentru salariatele mame nu este o invenție modernă, ci un principiu cu o tradiție de peste un secol în legislația noastră, fiind prevăzută încă din 1912, odată cu adoptarea primei legi cuprinzătoare a muncii din România, cunoscută ca Legea Nenițescu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Datoriile unei primării, plătite din „concediul fără plată” al angajaților? Să discutăm despre managementul deficitar și transferul ilegal al responsabilității

O primărie își trimite angajații în concediu fără plată prin rotație pentru a-și plăti datoriile la bugetul de stat, încălcând astfel principii fundamentale de dreptul muncii. De altfel, una dintre multiplele situații în care cadrul de utilizare a concediului fără plată este încălcat cu grație de angajatori. Soluția aleasă în situația de față însă transferă ilegal responsabilitatea managementului deficitar către angajați, ocolind mecanisme legale precum șomajul tehnic, care ar fi oferit protecție socială. Citește articolul