Interviu: Despre declarațiile de interese ale profesorilor și impactul asupra meditațiilor private cu elevii

În ce măsură astfel de prevederi pot schimba obiceiurile și practicile pe care, cel puțin enunțiativ, încearcă să le elimine, care sunt implicațiile și consecințele lor, încercăm să lămurim împreună cu un specialist, avocatul Liliana Grădinaru, membru al Baroului București.

1. Avem cel puțin două acte normative care fac trimitere la practica meditațiilor, unul care enunță o regulă (Legea 198/2023), și unul care clarifică o procedură administrativă (Ordinul ME 3051/2024). Reușește acest cadru legislativ să schimbe ceva?

Liliana Grădinaru: Legea învățământului preuniversitar încearcă să îmbunătățească unele aspecte critice, cultural împământenite în învățământul românesc, problema meditațiilor. Astfel, Legea 198/2023 menționează, la art. 169, o interdicție clară: ”personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contra cost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs”.

Articolul menționează și scopul dispoziției legale. Pentru a putea fi corect interpretată, pe de o parte, spunând că ”pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare - învățare - evaluare”, iar pe de altă parte pentru ca ”să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială”. Cu alte cuvinte, scopul ar fi acela ca profesorii să nu pună note proporționale cu sumele plătite de părinți la pregătiri și pentru ca dascălii să își facă treaba la clasă, nu în afara ei.

Cerințele de mai sus au fost efectele discuțiilor în societatea civilă, unde ONG-uri din domeniul educației, drepturilor copilului, pe de o parte, dar și părinți și elevi, pe de alta, au cerut ca practica meditațiilor să înceteze. Ce nu au cerut clar și răspicat, alegând, pe de o parte, răul mai mic și dorind să aibă, totuși, o cale de a avea acces la meditații în lipsa unui profesor bun la clasă, a fost interzicerea meditațiilor, ca practică generală.

2. Poate face o astfel de interdicție obiectul unei prevederi legale?

Liliana Grădinaru: Ar fi mai dificil de realizat pe cale legislativă, este adevărat, însă menținerea meditațiilor este, de fapt, o acceptare a nivelului slab al învățământului la clasă, ceea ce nu produce efecte pozitive pentru societate în ansamblul său, mărește discriminarea și segreghează elevii după capacitățile părinților de a le asigura un surplus de educație. Rezultatul este evident: statisticile arată că avem aproape jumătate din elevi analfabeți funcțional. Practic, efectele acestei situații vin în cascadă: companiile se feresc să-i angajeze, PIB este afectat, nivel de viață este scăzut.

3. Cum funcționează aceste prevederi în practică?

Liliana Grădinaru: Revenind la legislație, strict din punctul de vedere al obligațiilor profesorilor, menționez că numai personalului didactic de predare îi este cerută completarea acestor declarații de interese, în școli existând însă și personal didactic auxiliar, administrativ și de conducere. Adică nu poți face pregătire cu profesorul de la clasă, însă poți cu directorul școlii unde înveți, dacă acesta nu predă la clasa ta.

În ceea ce privește procedura, ea este clară și ușor de înțeles, iar profesorii pot oricând cere asistență ori îndrumare de la persoana desemnată pe unitate de învățământ. (Art. 7 alin. 2 din Procedura din 11.01.2024, anexă la Ordinul 3051/2024 spune că ”responsabilul pentru declarațiile de interese de la nivelul unității de învățământ informează personalul didactic de predare în ceea ce privește termenele și condițiile în care se completează declarațiile de interese, precum și cu privire la actualizarea declarației în situația în care, pe parcursul anului școlar, apar modificări în încadrare care necesită actualizarea declarației”.

Nu numai că personalul didactic de predare primește înștiințări oficiale, este îndrumat, dar este și verificat în ceea ce privește completarea declarației de interese (care se găsește electronic sau în format letric, după cum o dorește fiecare). O problemă ar putea fi aceea că verificarea în discuție nu produce mari efecte, responsabilul poate doar verifica unde este încadrat personalul didactic de predare, eventual date personale completate, declarația în sine fiind complet răspunderea celui care o face.

4. Ce presupune această răspundere a cadrului didactic?

Liliana Grădinaru: Răspunderea poate însemna cercetare disciplinară sau chiar penală, raportat la falsul în declarații prevăzut de art. 326 alin. 1 Cod penal: ”declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declarația făcută servește la producerea acelei consecințe, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Procedura anexă la Ordinul 3051/2024 este foarte detaliată, clară, nu lasă loc de prea multe interpretări și pare a arăta o rigurozitate a sistemului pentru aceste meditații cu elevii de la clasă. Atenție, nu vorbim de o formalitate ușor de ignorat. Declarația de interese este publică. Oricine poate afla unde lucrează o persoană care face parte din personalul didactic de predare al unei unități de învățământ. Datele personale însă, exceptând nume și prenume, sunt, evident, cenzurate publicului, dar declarațiile cuprinzând nume și prenume trebuie să se regăsească pe site-ul unității unde lucrează. Prin urmare, e greu să te ”ascunzi”, nu vorbim de niște hârtii aruncate într-un sertar.

În concluzie, procedura ne arată clar că atât nedepunerea declarațiilor în termen, cât și nedeclararea meditațiilor cu elevii de la clasă ori declarații indirecte (neclare) sunt abatere disciplinară, dar și directorii școlilor sau responsabilii cu aceste declarații de interese pot fi sancționați disciplinar dacă nu își îndeplinesc responsabilitățile în acest domeniu. De menționat faptul că activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la clasă este abatere disciplinară în sine, conform Legii 198/2023.

În cadrul procedurii de completare și gestionare a declarațiilor de interese pentru personalul didactic preuniversitar, responsabilitățile sunt clarificate pentru Inspectoratele Școlare Județene /Inspectoratele Școlare Municipale, directorii de școli, responsabilul desemnat cu declarațiile de interese și, respectiv, pentru personalul didactic. Procedura include termene clare de depunere, verificare și rectificare a declarațiilor, precum și modalități de arhivare și publicare a acestora (anonimizate).