Cetățenii statelor terțe vor fi înregistrați electronic la intrarea și ieșirea din România

• România va implementa Sistemul de Intrare/Ieșire (EES) din 12 octombrie 2025, înregistrând electronic intrările, ieșirile și datele biometrice ale cetățenilor statelor terțe.
• Sistemul va înlocui treptat ștampilarea documentelor, calculând automat durata de ședere autorizată și eficientizând controlul la frontieră, fără a restricționa drepturile de călătorie.
• Cetățenii statelor terțe, inclusiv cei din Republica Moldova, vor trebui să furnizeze date biometrice (fotografie facială și patru amprente) la prima intrare după operaționalizarea sistemului.
• Datele colectate sunt stocate trei ani pentru intrări/ieșiri obișnuite și cinci ani în cazul refuzurilor sau depășirii perioadei legale de ședere, cu respectarea legislației privind protecția datelor.

Potrivit unui comunicat transmis recent de MAI, începând cu data de 12 octombrie 2025, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene (UE), va operaționaliza EES, un instrument modern de control la frontiera externă a Spațiului Schengen.

EES este un sistem electronic care înregistrează data și locul intrării și ieșirii cetățenilor statelor terțe admiși pentru șederi pe termen scurt, inclusiv pe cei ai Republicii Moldova, precum și datele alfanumerice și biometrice - respectiv imaginea facială și patru amprente digitale.

În același timp, sistemul calculează durata de ședere autorizată. Sistemul nu restrânge drepturile de călătorie existente, ci oferă un mecanism mai rapid și mai sigur de verificare, înlocuind treptat ștampilarea documentelor de călătorie.

Scopul introducerii EES este consolidarea securității la frontieră, reducerea timpilor de așteptare și eficientizarea procesului de control. În urma celor mai recente decizii adoptate la nivel european, sistemul va fi pus în funcțiune progresiv, începând cu 12 octombrie 2025.

MAI a precizat că în România, implementarea va fi etapizată, fiind utilizat inițial în puncte de trecere selectate, urmând să fie extins treptat până la întreaga frontieră externă, în termen de maximum 170 de zile calendaristice. Pe parcursul acestei perioade de progresivitate, documentele de călătorie vor continua să fie ștampilate manual la intrare și la ieșire, iar ștampilarea se va opri definitiv doar odată cu operaționalizarea completă a sistemului.

La controlul de frontieră, cetățeanul unui stat terț prezintă pașaportul și, după caz, alte documente necesare, cum ar fi permisul de ședere sau permisul de mic trafic. Polițistul de frontieră are dreptul să verifice scopul și durata călătoriei, precum și dovada mijloacelor de subzistență.

La prima intrare după operaționalizarea EES, se colectează datele biometrice (fotografia facială și cele patru amprente digitale) pentru a crea un dosar individual. La călătoriile ulterioare, verificarea se va face pe baza acestor date deja înregistrate, ceea ce va reduce timpul de așteptare față de prima înregistrare.

Dacă toate condițiile legale sunt îndeplinite, intrarea este permisă și înregistrată electronic, iar polițistul de frontieră informează persoana cu privire la durata autorizată a șederii. În situația în care condițiile nu sunt îndeplinite, refuzul intrării este consemnat în sistem și comunicat persoanei.

Regulile EES se aplică cetățenilor statelor terțe care nu fac parte din UE, cu excepțiile prevăzute de regulament, admiși pentru o ședere de scurtă durată, adică maximum 90 de zile în orice 180 de zile.

În această categorie intră inclusiv cetățenii Republicii Moldova, dar și cetățenii terți care sunt membri de familie ai unui cetățean al Uniunii și nu dețin un permis de ședere.

Există însă și excepții. Copiii cu vârsta sub 12 ani, precum și persoanele pentru care prelevarea amprentelor este fizic imposibilă, sunt exceptați de la amprentare. De asemenea, nu intră sub incidența EES cetățenii statelor terțe care dețin un document de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al UE, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere.

În ceea ce privește datele, acestea sunt stocate în sistem timp de trei ani, în cazul intrărilor și ieșirilor obișnuite. Dacă însă intrarea este refuzată sau perioada legală de ședere este depășită, datele sunt păstrate timp de cinci ani.

Stocarea se face cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor. Persoanele vizate au dreptul de acces la date, de rectificare și de ștergere a acestora, conform cadrului legal în vigoare.