Ce trebuie clarificat la semnarea contractului de muncă despre tichetele de masă

• Tichetele de masă sunt venituri salariale care necesită plata CASS și impozit pe venit, iar reținerea acestor taxe din salariul net este singura metodă legală.
• Precizarea în oferta de angajare că taxele pentru tichete se rețin din salariul net reprezintă transparență din partea angajatorului, nu o practică abuzivă.
• Tichetele de masă sunt scutite de contribuția la pensie (CAS), oferind un avantaj pe termen scurt, dar dezavantajul de a nu contribui la pensia de stat.
• Legalitatea reținerii taxelor pentru tichete se menține și la salariul minim, atâta timp cât salariul brut contractual respectă minimul legal impus.

Un exemplu des întâlnit este cel al tichetelor de masă și confuzia care apare atunci când în oferta de angajare sau în contractul de muncă este trecut că taxele aferente acestor tichete se rețin din salariul net negociat. La prima vedere poate părea că angajatul pierde o parte din bani, însă în realitate vorbim despre modul legal prin care se aplică fiscalitatea acestor beneficii.

Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, explică faptul că această precizare, de fapt, este singura modalitate legală prin care angajatorul poate respecta Codul Fiscal.

„Tichetele de masă sunt considerate venituri care fac parte din salariu (categoria „alte adaosuri”) și, conform legii (în acest moment), pentru ele se datorează CASS de 10% și impozit pe venit de 10%. Singura contribuție de la care sunt exceptate este cea la pensie (CAS) de 25%.

Angajatorul are obligația să calculeze, să rețină și să plătească aceste taxe. Deoarece el îți oferă tichetele în valoarea lor integrală (de ex. 35 lei/zi pe card), nu poate fizic să scadă taxele din valoarea tichetului. Prin urmare, singura sursă de bani din care poate opera legal această reținere este salariul net care urmează a fi virat în contul bancar”, a subliniat specialistul.

Să luăm un exemplu.

• Avem un salariu net negociat în valoare de 3.500 de lei;
• Tichete de masă: 35 lei/zi. Presupunem o lună cu 21 de zile lucrătoare;
• Valoare totală tichete: 35 lei/zi × 21 zile = 735 de lei.

Acum, calculăm taxele datorate doar pentru valoarea tichetelor:

• CASS datorat pentru tichete: 10% din 735 lei = 73,5 lei;
• Impozit pe venit datorat pentru tichete: 10% din 735 lei = 73,5 lei;
• Total taxe de reținut pentru tichete: 73,5 + 73,5 = 147 de lei.

Calculul final al banilor pe care îi primește salariatul în cont este de 3.353 de lei (salariu net negociat - totalul taxelor pe tichete).

Deci, în acea lună, venitul salariatului total este de 3.353 de lei (în bani) + 735 de lei (pe cardul de tichete), adică 4.088 de lei.

Astfel,  faptul că în CIM sau oferta de muncă apare precizarea că din salariul net se vor scădea taxele datorate pentru tichete nu este o practică abuzivă. Dimpotrivă, în cazurile unde angajatorul menționează acest lucru explicit în oferta de angajare, este un exemplu de transparență și bună-credință.

Abuzul ar consta în a ascunde acest detaliu și a lăsa angajatul să descopere singur la primul salariu că primește mai puțini bani în cont decât se aștepta.

„Este esențial de clarificat că tichetele nu sunt un beneficiu în sensul de cadou, ci un adaos la salariu cu un regim fiscal special, care trebuie menționat în CIM și înscris în Reges. Principalul avantaj este pe termen scurt (scutirea de CAS de 25%), dar pe termen lung are dezavantajul că nu contribuie la pensia de stat. Un angajator complet transparent ar trebui să explice și acest aspect”, a mai adăugat Dan Năstase. 

Citește și: Opt probleme pe care le pune acordarea tichetelor de masă în practică și cum le rezolvăm

O întrebare și mai frecventă apare în cazul angajaților plătiți cu salariul minim pe economie: dacă taxele pentru tichetele de masă se rețin din salariul net, nu ajunge angajatul, practic, cu mai puțini bani decât nivelul minim garantat?

Aici e important să facem diferența între salariul brut, care este reperul legal, și salariul net, care reprezintă rezultatul calculului fiscal. Obligația angajatorului este să se asigure că salariul de bază brut înscris în contract nu este mai mic decât salariul minim brut pe țară.

„Chiar dacă suma virată în cont este matematic sub echivalentul net „standard” al salariului minim, atâta timp cât salariul brut contractual este corect (egal sau mai mare cu minimul pe economie), iar reținerile sunt aplicate conform legii, angajatorul nu încalcă nicio prevedere legală”, a conchis specialistul.