Mai mulți parlamentari propun limitarea accesului la anumite informații publice și instituirea unui regim special stabilit de fiecare autoritate

• Proiectul propune introducerea unei noi categorii de "informații cu regim special" care ar putea fi exceptate de la accesul public, incluzând cercetări științifice, secrete comerciale și patente.
• Fiecare autoritate publică ar putea stabili prin ordin al conducătorului care sunt informațiile cu regim special, putând refuza solicitările pentru acestea sau când consideră că datele nu sunt de interes public.
• Autoritățile vor fi obligate să publice din oficiu informațiile publice standard doar pentru o perioadă de 5 ani, introducând astfel o limitare temporală inexistentă în legea actuală.
• Inițiatorii justifică modificările prin nevoia de a preveni blocarea activității instituțiilor prin solicitări repetate și de a proteja informațiile care ar putea aduce prejudicii patrimoniale autorităților.

Concret, proiectul legislativ propune introducerea unei noi categorii de informații care poate fi solicitate, respectiv „informație cu regim special”. Potrivit proiectului „prin informație cu regim special se înțelege orice informație care privește cercetări științifice în curs de delurale sau finalizate, rezultate și metodologii ale cercetărilor științifice, informații privind secrete comerciale, patente”.

În continuare, orice persoană va avea dreptul de a solicita și primi informații de interes public de la autorități și instituții, cu excepția celor pentru care a fost instituit oficial un regim special.

Dacă proiectul va fi adoptat, informațiile cu regim special se vor stabili la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, prin ordin al conducătorului autorității/instituției. 

• dacă cererile au fost formulate cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) din Legea nr. 544/2001, care consacră dreptul oricărei persoane de a solicita și obține informații de interes public;
• dacă pentru informațiile solicitate a fost stabilit un regim special.

Comunicarea informațiilor de interes public se va putea realiza prin una sau mai multe dintre următoarele modalități: comunicare electronică, comunicare fizică pe suport de hârtie sau comunicare verbală la sediul instituției.

Pe final, proiectul mai introduce obligația autorităților și instituțiilor publice de a publica din oficiu, timp de cinci ani, informațiile prevăzute la alin. (1) al art.5 din Legea nr. 544/2001. Acestea includ:

• actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției;
• structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare și programul de audiențe;
• numele și prenumele persoanelor din conducere și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
• datele de contact ale instituției: denumire, sediu, numere de telefon, fax, adresa de e-mail și pagina de internet;
• sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
• programele și strategiile proprii;
• lista documentelor de interes public;
• lista categoriilor de documente produse și/sau gestionate potrivit legii;
• modalitățile de contestare a deciziei instituției în situația în care solicitantul se consideră vătămat în privința dreptului de acces la informațiile publice.

În același sens, proiectul prevede ca și buletinul informativ ce include aceste informații, precum și rapoartele periodice de activitate publicate cel puțin anual, să fie puse la dispoziția publicului tot pentru o perioadă de cinci ani.

În prezent, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu prevede o limitare temporară privind publicarea informațiilor menționate anterior.

Potrivit expunerii de motive, modificările au fost propuse „în scopul creării un echilibru între interesele şi drepturilor cetăţenilor de a dispune de acces liber la informaţiile de interes public, pe de-o parte, şi necesitatea stabilirii unui cadrul legal care să limiteze abuzurile prin care poate fi afectată funcţionarea normală a instituţiilor şi autorităţilor, pe de altă parte”. 

„Accesul la informațiile de interes public este esențial într-o societate democratică, asigurând posibilitatea exercitării de către societatea civilă a controlului modului de îndeplinire a atribuţiilor specifice de către instituțiile și autorităţile de putere publică.

Cu toate acestea, forma actuală a legii permite crearea unui dezechilibru între scopul legii şi interesul anumitor solicitanți. Considerăm că nu poate fi acceptat ca obligativitatea asigurării accesului la astfel de informaţii să creeze, pentru anumite persoane, care nu justifică vreun interes nici măcar aparent în aflarea acestor informații, un mecanism prin care să se urmărească în fapt blocarea activităţii instituțiilor şi autorităţilor de putere publică prin solicitări de informaţii repetate sau obţinerea unor informaţii care poate aduce prejudicii patrimoniale instituției/autorităţii (invenţii, cercetări, patente etc). 

Cu atât mai grav este faptul că unii dintre solicitanti doresc să utilizeze datele obținute în interes propriu, pentru anumite lucrări sau diverse petiţii/sesizări tendențioase ori în alte domenii. Ori, de multe ori, informaţiile solicitate sunt rezultatul activităţii desfăşurate în unitatea publică, obținute prin munca de zi cu zi a personalului salariat, informaţii care nu pot fi folosite în mod abuziv.

Considerăm că accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public, respectiv prin cererile formulate solicitantul să justifice motivele pentru care apreciază că îi este necesară furnizarea informaţiilor solicitate”, mai spun inițiatorii în expunerea de motive. 

În termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial, Guvernul va trebui să actualizeze normele metodologice de aplicare.