Noile măsuri fiscal-bugetare intrate recent în vigoare schimbă, pentru 2026, doar regulile privind acordarea voucherelor de vacanță în sectorul bugetar. Bugetarii cu salarii nete de până la 6.000 lei vor primi vouchere în valoare de 800 lei, fără obligația de cofinanțare a pachetelor turistice. În mediul privat, condițiile rămân neschimbate, angajații nefiind afectați de aceste modificări, chiar dacă voucherele sunt reglementate prin aceeași ordonanță.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Regulile ce permit temporar cumpărarea unei locuințe noi cu TVA-ul redus de 9% stabilesc drept condiție, pentru anumite persoane, achitarea unui avans de 20%, conform Legii 141/2025. Potrivit specialiștilor, din formularea actuală a prevederii se poate înțelege că avansul trebuia să fie fix de 20%, motiv pentru care ar fi necesară o clarificare oficială.
Compania care deține un marketplace ce facilitează vânzările între comercianți și clienți nu poate fi considerată responsabilă de conduita pe care o au acei comercianți. Așa a stabilit recent, printr-o decizie definitivă, Tribunalul București, potrivit unui comunicat remis redacției noastre.
La doar câteva zile după oficializarea primului pachet de măsuri fiscal-bugetare din reforma dorită de Guvernul Bolojan, al doilea pachet de măsuri a fost publicat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Acesta conține o serie de măsuri, inclusiv fiscale, pentru creșterea veniturilor la bugetele autorităților locale, dar și măsuri pentru eficientizarea activității în administrația publică.
În condițiile în care Legea 141/2025, care conține o serie de măsuri fiscal-bugetare, prevede că, începând din august, stimulentele destinate angajaților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) ce gestionează programe europene se acordă în limita a 30% din salariul de bază, ministerul stabilește acum, printr-un proiect de HG pus recent în dezbatere, că pentru evaluarea activității acestor angajați se va ține cont de nivelul de realizare a criteriilor de performanță în 2024.
În plin sezon de modificări legislative din partea Ministerului Finanțelor (MF), reglementarea sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2025 s-a lăsat așteptată. Dacă anul trecut aveam reglementarea legală a sistemului de raportare la 30 iunie încă din 18 iulie, anul acesta cadrul legal pentru această raportare (Ordinul MF nr. 1.194/2025) a fost publicat în Monitorul Oficial abia în 5 august, iar formatele prin intermediul cărora se poate face raportarea au apărut pe website-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pe 6 august.
Chiar dacă discuțiile despre eficientizarea colectării TVA la bugetul de stat au fost acoperite de primul pachet oficial de măsuri fiscal-bugetare al Guvernului, problema rămâne mai departe. Așadar, ce soluții există? Conform unui specialist de la PwC România consultat de redacția noastră, autoritățile sunt pe drumul cel bun, dar mai au pași importanți de făcut.
Un proiect legislativ aflat în așteptarea votului decisiv din Parlament vizează scutirea de la plata întreţinerii a copiilor cu vârsta de până în trei ani. Această prevedere a existat pentru o perioadă de un an şi jumătate, în vechea lege a asociaţiei de proprietari, însă nu viza cheltuielile totale de întreţinere, ci doar costurile pentru consumurile individuale şi doar dacă asociaţia de proprietari decidea acest lucru, nu în mod obligatoriu. Totuşi, după intrarea în vigoare a actualei Legi a asociaţiei de proprietari nu mai există niciun fel de scutire, ba, din contră, părinţii trebuie să anunţe într-un timp destul de scurt apariţia unui copil într-un imobil.
Dincolo de efectul previzibil al majorării prețurilor la locuințele noi, există voci din spațiul public care atrag atenția că creșterile de TVA ar putea veni și cu alte efecte neplăcute. Pe scurt, putem asista la un efect de bumerang care să reducă, pe termen lung, încasările la bugetul de stat.
Recentele discuții și modificări legislative privind cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă au încins spiritele și au generat, pe bună dreptate, îngrijorare. Dincolo de impactul financiar imediat asupra lucrătorului aflat în suferință, această măsură ar trebui să acționeze ca un semnal de alarmă și să ne oblige să privim dincolo de efect, direct către cauză. De ce ajungem în situația de a avea nevoie de concediu medical (lăsând deoparte situațiile asupra cărora nu avem control)? Și, mai ales, în ce măsură afecțiunile noastre sunt legate direct de locul de muncă?
