Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
România oferă condiții avantajoase pentru părinți prin concediul pentru creșterea copilului și alte beneficii sociale pentru părinți, situându-se peste media europeană și OECD, doar că în alte domenii ale asistenței sociale rămânem deficitari.
O clinică medicală a fost amendată de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), după ce datele personale ale unui număr semnificativ de pacienți și angajați au ajuns să fie expuse pe internet. Incidentul s-a produs în urma unui back-up făcut de un angajat pe un hard disk personal folosit și pentru media sharing, ceea ce a permis accesul neautorizat la informațiile confidențiale.
În urmă cu cinci ani, legislația românească referitoare la protecția mediului era completată cu un nou act normativ, care introducea un cadru mai riguros în ceea ce privește prevenirea și reducerea disconfortului olfactiv: Legea Mirosurilor. Inaplicabilă de atunci din cauza lipsei de mobilizare a Guvernului în ceea ce privește elaborarea legislației subsecvente Legii Mirosurilor, actul normativ pare a se apropia, în sfârșit, de momentul aplicării, prin aparitia în dezbatere a acestor norme.
Utilizarea sistemelor de supraveghere audio-video aduce riscuri juridice (amenzi și măsuri corective), operaționale, dar și reputaționale, amplificate când se captează date sensibile ori când nu se respectă drepturile persoanelor vizate (inclusiv furnizarea unei copii a înregistrărilor). Companiile trebuie să fie atente la definirea clară a scopului și temeiului prelucrării, realizarea unei evaluări de impact înainte de implementare, securitatea tehnică, perioadele de retenție bine justificate, precum și interdicția fermă a publicării în social media sau a utilizării dispozitivelor personale pentru captare/partajare a imaginilor.
Anul 2026 va marca revenirea impozitului pe veniturile din dividende la cota de 16%, după zece ani de tratament preferențial. Chiar dacă Guvernul a calculat că în acest fel va obține venituri mai mari la bugetul de stat, realitatea din teren s-ar putea să fie contrară. Conform unei specialiste consultate de redacția noastră, efectele asupra acționarilor/asociaților ar putea fi semnificative și este posibil să vedem diverse tactici mai mult sau mai puțin legale pentru a evita impozitul majorat.
Deși în anunțurile imobiliare sunt promovate ca „oportunități de investiție”, apartamentele din clădiri încadrate în U1, U2 sau U3 ridică probleme serioase. Aceste clasificări sunt vechi și lipsite de relevanță legală, iar imobilele vizate pot fi încadrate, după o expertiză tehnică actuală, în clasa de risc seismic Rs I, ceea ce înseamnă interdicții legale privind utilizarea și închirierea lor. Mai mult, contrar afirmațiilor agenților imobiliari, principalele bănci din România au confirmat că nu finanțează achiziția unor asemenea imobile prin credit ipotecar, tocmai din cauza pericolelor pe care le implică.
Uniunea Europeană (UE) a făcut un pas decisiv în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin adoptarea Regulamentului de instituire a Autorității Europene pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). Astfel, de la finalul anului 2025, această instituție trebuie să devină piatra de temelie a cadrului european de supraveghere a fluxurilor financiare pe teritoriul UE, având ca sarcină coordonarea eforturilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului care, până acum, erau fragmentate și, astfel, supuse riscului unor vulnerabilităților sistemice generate de aplicarea neunitară de către statele membre a legislației europene în domeniu. Ce schimbări sunt așteptate în România?
Pachetul 2 de măsuri fiscale dedicate reducerii deficitului bugetar al României care propune, printre altele, rescrierea regulilor de impozitare a profitului aduce o veste bună, întrucât elimină impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), care a complicat viața (și costurile) companiilor mari din România în ultimii trei ani. Dar, în același timp, o altă modificare din pachet pare să exemplifice perfect proverbul „au dat din lac în puț”.
De câțiva ani, legislația procedural-fiscală prevede existența unui nou tip de control fiscal, controlul comun, care implică verificări făcute de echipe formate din funcționari dintr-un alt stat din UE și funcționari din România. Iată ce trebuie reținut.
În contextul în care, recent, discutam despre stresul ocupațional ca risc la adresa sănătății și despre cum fenomenul de burnout nu este nici pe departe o noutate în peisajul relațiilor de muncă, acum a venit momentul să ne uităm înspre una dintre cele mai toxice și deliberate cauze de stres și suferință psihică la locul de muncă: hărțuirea morală, cunoscută și sub termenul de „mobbing”.
